Germania și SUA, poziție comună în privința gazoductului Nord Stream 2: „Dacă Rusia invadează Ucraina, proiectul nu va merge mai departe”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Germania se alătură Statelor Unite și avertizează că sancțiunile impuse Rusiei, în cazul unei invadări a Ucrainei, vor viza și gazoductul-cheie Nord Stream 2, informează joi BBC News.
Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a anunțat un pachet de sancțiuni în curs de pregătire de către Occident, care va include și această conductă, după ce Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, a declarat că proiectul „nu va mai avansa” în cazul unui atac al Kremlinului.
Controversatul proiect energetic este conceput pentru a dubla debitul de gaze și ajunge din Rusia direct în Germania, pe sub Marea Baltică. Gazoductul ocolește Ucraina, amenințată în prezent de forțele ruse, Kievul bazându-se pe conductele existente pentru aprovizionare și obținerea de venituri suplimentare.
Zeci de mii de trupe ruse au fost comasate la granițele Ucrainei în ultimele săptămâni, stârnind temerile Occidentului privind o invazie a Ucrainei de către Rusia, în ciuda faptului că Moscova a negat în mod repetat orice plan de atac.
Miercuri, SUA au respins cerința-cheie a Rusiei de a interzice Ucrainei să adere la alianța militară NATO, oferind în același timp Moscovei „o soluție diplomatică serioasă”.
Președintele rus Vladimir Putin evaluează în prezent propunerile SUA, a declarat joi purtătorul său de cuvânt.
Uriașa conductă, în centrul atenției
Conducta de 1.225 de kilometri (760 de mile) a fost construită în cinci ani și a costat aproximativ 11 miliarde de dolari (8 miliarde de lire sterline). Dar încă nu a început să transporte gaz, pentru că nu respectă legislația germană, după cum au anunțat, în noiembrie 2020, autoritățile de reglementare de la Berlin, care au suspendat aprobarea proiectului.
Într-o declarație acordată rețelei publice de radio NPR, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că țara sa va colabora cu Germania pentru a se asigura că proiectul gazoductului nu va mai continua dacă Rusia invadează Ucraina.
„Vreau să fiu foarte clar: dacă Rusia invadează Ucraina, într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va merge mai departe”, a afirmat acesta, adăugând: „Nu vreau să intru în detalii, dar vom lucra cu Germania în acest sens".
Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a declarat joi, după afirmațiile lui Ned Price, că aliații occidentali „lucrează la un pachet de sancțiuni puternice” care acoperă mai multe aspecte, „inclusiv Nord Stream 2”, promițând, în Bundestag, „consecințe masive" pentru Rusia dacă va ataca Ucraina.
Ministrul de externe german a clarificat astfel poziţia Germaniei asupra acestui punct, după multe tergiversări asupra acestei chestiuni centrale în ultimele săptămâni, notează agenția France Presse, citată de Agerpres.
Guvernul de coaliţie german - care îi reuneşte pe social-democraţi, mai degrabă favorabili unei abordări conciliante cu Moscova, pe Verzi şi pe liberali, susţinători ai unei linii mai dure - a avut până în prezent o poziţie oscilantă cu privire la gazoduct.
Cancelarul Olaf Scholz a evocat astfel atât un „proiect privat", care nu trebuie amestecat cu probleme politice, cât şi un acord de principiu încheiat anul trecut între Berlin şi Washington, ce prevedea stoparea proiectului în caz de agresiune militară rusă împotriva Ucrainei.
Referitor la tensiunile actuale legate de Ucraina, Annalena Baerbock a insistat totuşi asupra necesităţii imediate de a se concentra asupra negocierilor în curs pentru a încerca obţinerea unei detensionări a situaţiei din partea Moscovei, suspectată că pregăteşte un atac iminent asupra Kievului.
„Atât timp cât se discută, nu se trage", a remarcat Baerbock de la tribuna Parlamentului german.
Anunțul șefei diplomației de la Berlin a venit după ce ambasadorul Germaniei în SUA, Emily Haber, a scris pe Twitter că „nimic nu va fi exclus, inclusiv (oprirea gazoductului) Nord Stream 2” dacă Rusia ar încălca „suveranitatea Ucrainei”.
Multe companii europene de prim rang au investit masiv în gazoductul Nord Stream 2, care este condus de fostul cancelar german Gerhard Schröder.
În prezent, guvernul german consideră că „gazele naturale vor continua să aducă o contribuție importantă la furnizarea de energie în Germania în următoarele decenii” și văd în acestea o alternativă „mai ecologică în comparație cu alți combustibili fosili”.
Cu toate acestea, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este unul extrem de contestat. Ecologiștii se întreabă cum se va potrivi acesta cu eforturile Germaniei de a reduce emisiile și de a aborda schimbările climatice provocate de om, în timp ce politicienii din țară și din străinătate se tem că ar putea crește dependența Europei de energia rusă, în contextul în care aproximativ jumătate din cantitățile de gaze importate de UE provin, în prezent, din Rusia.
Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a descris anterior conducta drept o „armă geopolitică periculoasă”.
Peste 100.000 de soldați ruși au fost comasați la granițele cu Ucraina, iar Kievul și Occidentul se tem că Vladimir Putin ar putea lansa un nou atac, după anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014.
Cele mai recente evoluții diplomatice
Rusia a publicat o listă cu îngrijorările sale cu privire la extinderea NATO și la problemele de securitate care decurg din aceasta. Printre cerințele explicite ale Moscovei se numără și solicitarea ca Alianța Nord-Atlantică să excludă posibilitatea ca Ucraina și alte state să se alăture vreodată NATO.
Miercuri, SUA și NATO au dat Rusiei un răspuns oficial la cererile sale de a rezolva criza din Ucraina. Răspunsul nu va fi făcut public, dar secretarul american de stat, Antony Blinken, a afirmat că documentul a clarificat „principiile de bază” ale SUA și ale aliaților occidentali, inclusiv suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia de a alege să facă parte din alianțe de securitate precum NATO.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că răspunsul oficial nu abordează „principala îngrijorare” a Rusiei cu privire la extinderea alianței. Acesta a precizat, totuși, că răspunsul „dă speranță pentru începerea unui dialog serios” pe probleme secundare, adăugând că președintele Putin va decide cum va răspunde.
Un oficial al Ministerului de Externe rus, Vladimir Ermakov, a declarat, ulterior, că prioritatea o reprezintă „ajungerea la o înțelegere de principiu” cu privire la armamentul nuclear, pe fondul preocupărilor Moscovei că SUA ar putea desfășura rachete cu rază scurtă și medie de acțiune în apropierea Rusiei. O criză a rachetelor nucleare, fără măsuri de restricționare a înarmărilor, este „inevitabilă”, a spus Ermakov.
Între timp, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că Rusia își va lua „timp să analizeze” răspunsul SUA și NATO.
