Profesorul Gheorghe-Ilie Fârte, specialist în comunicare politică, despre criza guvernamentală: „Răul fundamental a fost comis prin crearea Marii Coaliții, în numele stabilității”

Fârte crede că PSD încearcă să refacă legătura cu electoratul, motiv pentru care critică dur rolul președintelui Nicușor Dan. În același timp, specialistul intervievat de Libertatea consideră că o alianță PSD-AUR ar reprezenta o formulă mai bună de guvernare.

Gheorghe-Ilie Fârte (58 de ani) este profesor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, fiind specializat în logică, teoria comunicării și comunicare politică. 

Cu un doctorat în filosofie (logică) și abilitare în științele comunicării, Fârte a publicat numeroase lucrări despre mecanismele formării convingerilor, persuasiune și populism, teme care îl plasează în zona de analiză a modului în care funcționează discursul public și deciziile politice.

Care este logica mișcării făcute de PSD

Libertatea: Domnule profesor, ați predat logică o perioadă îndelungată. Ce face acum Sorin Grindeanu și, implicit, PSD, are vreo logică sau e pur și simplu o mișcare riscantă pe care nici ei n-o mai controlează? Pentru că, din toate scenariile analizate de comentatori politici, PSD pare să iasă în pierdere.
Gheorghe-Ilie Fârte: Da. Există o justificare chiar logică. Există o neîncredere a populației cu privire la direcția în care merge guvernarea. PSD se află în recul electoral, a scăzut de la 45% în 2016 la 25% la alegerile din decembrie 2024, iar acum, la ultimele sondaje, este la 16%. Deci nu-și pot permite să gireze în continuare guvernarea în care sunt vioara a doua sau a treia, deși ponderea lor în Parlament este mult mai mare decât a partenerilor de guvernare. Acest lucru probabil îi determină să încerce să refacă legătura cu electoratul. 

Este o problemă foarte serioasă pentru toate partidele, nu doar pentru PSD, ci și pentru PNL și pentru USR. Nu poți să te prezinți la următoarele alegeri fără să ai tracțiune în propriul electorat. Aceasta cred că este principala motivație a PSD: vrea să refacă, într-un fel, legătura cu electoratul. Nu știu dacă, retrăgându-se acum de la guvernare, vor avea câștig de cauză. Dar încearcă, iar încercarea este legitimă.

„PSD nu vrea să iasă de la guvernare, vrea alt premier”

– Există și scenariul că toată această criză este, de fapt, o negociere pentru controlul unor instituții-cheie, inclusiv pentru șefia serviciilor de informații. Este o ipoteză realistă? PSD chiar vrea să iasă de la guvernare sau doar ridică miza ca să obțină mai mult?
– Cred că principala miză este refacerea legăturii cu electoratul, cu propriul electorat. O a doua miză este legată de relațiile din cadrul guvernului, relațiile personale, administrative, pe care le au miniștrii PSD cu prim-ministrul. S-au plâns deseori că au o colaborare deficitară, că premierul Ilie Bolojan se comportă discreționar. Probabil și aceasta este o cauză a încercării de a renegocia alianța de guvernare. Din câte am înțeles, nu vor să iasă de la guvernare, adică vor să rămână alături de PNL, poate și de USR, sigur de UDMR în coaliția guvernamentală, dar nu cu premierul Ilie Bolojan. Ceea ce poate să nu ne placă, dar este un interes legitim din partea PSD. Putem să nu fim de acord cu el, dar, din perspectiva liderilor PSD, este un interes legitim.  

„Nicușor Dan este mult prea pasiv. Este foarte grav”

– Cum apreciați rolul pe care și l-a asumat președintele Nicușor Dan în această criză?
– Mult prea evaziv, mult prea pasiv. Este șeful statului și cred că a uitat acest lucru, a tot insistat pe calitatea sa de mediator. Cred că, prin mediator, înțelege arbitru pasiv. Or, Nicușor Dan este șeful statului. Ca șef al statului, cu peste șase milioane de voturi luate anul trecut la alegerile prezidențiale, ar trebui să imprimi o direcție. Să dea o direcție. Or, nu face asta și este foarte grav.  

– V-a dezamăgit decizia privind numirile la șefia parchetelor?
– Nu am avut așteptări. În mod paradoxal, președintele Dan apără statu-quo-ul, inclusiv în justiție. Mulți dintre cei care l-au votat l-au considerat un reformist, au avut așteptări foarte mari de la dânsul, însă se pare că menține statu-quo-ul, ca să nu spun sistemul, iar acest lucru îl face să piardă foarte mult din popularitate, mai ales la nivelul electoratului, acelor șase milioane care l-au votat chiar cu entuziasm. 

„Nu poți guverna doar cu o majoritate aritmetică”

– Dacă actuala coaliție nu mai rezistă, ce variante de majoritate vedeți plauzibile?
– Pe actuala structură parlamentară va fi greu. Președintele Dan a menționat în interviul din 16 aprilie că a început criza politică, mulți nu au simțit-o. Dânsul a recunoscut-o, poate a și legitimat-o. Ce o să se întâmple până la următoarele alegeri parlamentare este foarte greu de spus, s-ar putea să avem o criză politică prelungită, s-ar putea să avem un act de guvernare debil, în sensul unui act de guvernare marcat de slăbiciuni, de confuzii, fiindcă nu poți guverna cu avânt pe un program foarte serios, pe un program reformist foarte serios, dacă nu ai alură de învingător. Aceasta este o problemă structurală, faptul că, în decembrie 2024, nu s-a detașat un partid învingător. 

Partidul care a fost pe val a fost AUR, care și-a dublat scorul electoral față de 2020, de la 9% la 18%, iar acum în intenția de vot sunt la 38%.

– O coaliție PNL-USR-UDMR-minorități ar avea nevoie de încă câteva zeci de parlamentari. Vedeți posibil un asemenea transfer din PSD?
– Ar fi o greșeală. Bun, a mai fost creată, artificial, o formațiune politică, UNPR, cine își mai amintește de ei. Deci, poate fi peticită o coaliție guvernamentală, se poate configura aritmetic, pur aritmetic, o majoritate, însă acea majoritate pestriță ad-hoc nu are capacitatea de a susține un program de guvernare serios, cu obiective strategice pe termen mediu și lung. Nu trebuie să uităm că avem crize de securitate, avem crize financiare, or, pentru a depăși dificultățile, trebuie să ai un guvern popular, nu un guvern cu o majoritate aritmetică în Parlament, ci un guvern cu un sprijin popular substanțial.  

– Dar există și varianta unui guvern minoritar. Cât timp poate funcționa un guvern minoritar în România de astăzi? Și cât de fezabil vi se pare scenariul alegerilor anticipate?
– Bulgaria a avut parcă 8 scrutine parlamentare în ultimii 5 ani, nu trebuie să ne fie frică de instabilitatea politică. S-a guvernat în numele stabilității politice, cu o super-majoritate parlamentară, și uitați-vă unde am ajuns. Îmi amintesc de un slogan de la începutul anilor 2000, „încercați și cu o femeie”. Poate, prin analogie, ar trebui să spunem, hai să încercăm și cu puțină instabilitate politică, fiindcă din 2020 până în 2024 s-a guvernat în numele stabilității politice, și uitați-vă unde am ajuns cu finanțele țării, în pioneze. 

S-ar putea ca instabilitatea politică să permită emergența unor alte forțe politice, ar trebui să luăm în considerare și această ipoteză că e nevoie de refacerea ofertei politice. Avem aceeași ofertă politică de ani și ani de zile. Avem două partide mari, PNL, PSD, care au guvernat împreună sau separat neîntrerupt din decembrie 1989, ar trebui primenită oferta politică. 

Nicio companie din mediul privat nu-și permite să meargă în fața consumatorilor cu exact aceleași produse, dacă se vede că acele produse nu sunt dorite. Vedem adaptări, la nivelul companiilor, și rigiditate extremă la nivelul partidelor politice.  

S-ar putea să ajungem la alegeri anticipate, și iar avem o problemă. Alegerile anticipate ar putea să refacă aceeași structură și ne întoarcem la problema de la care am pornit.

„O alianță PSD-AUR ar fi fost cea mai bună formulă”

– Credeți că vom asista la o alianță PSD-AUR? Cât de probabil este ca aceste două partide să ajungă să guverneze împreună, după o perioadă de improvizații politice, poate până în toamnă?
– S-ar putea să vă surprind, dar aceasta cred că ar fi fost formula cea mai bună – cu un președinte de centru-dreapta, Nicușor Dan, și cu o alianță de guvernare bazată pe afinități PSD-AUR. Nu cred că statul român este atât de șubred încât să nu suporte acest experiment, trebuie să dăm satisfacție electoratului. Pe logica parlamentară, pe cutumele existente, nu doar în România, ci la nivel european, partidul câștigător, partidul pe val, trebuie să primească mandatul de a forma guvernul. Nu încredințez mandatul de a forma guvernul celui care este în recul.

– Dar sunt instituțiile statului atât de puternice încât să prevină anumite derapaje, așa cum vehiculează numeroși analiști politici în spațiul public, eventuale derapaje ale AUR la guvernare?
– Și aici s-ar putea să vă surprind. Resping acest limbaj, această etichetare a unor politicieni, a unor partide politice, în termeni de radicali, extremiști, fasciști și așa mai departe. Avem formațiuni politice care funcționează într-un cadru legal și constituțional. Dacă un partid politic, să zicem AUR, este extremist, încalcă legea, încalcă Constituția, alte instituții ale statului ar trebui să își facă datoria. 

Dar câtă vreme este recunoscut ca actor politic legitim în actualul cadru constituțional, ar trebui să îl acceptăm așa cum este. Nu trebuie să uităm că orice partid politic are în spate un electorat, un electorat care trebuie să fie reprezentat, nu putem descalifica milioane de concetățeni. Se tot vorbește în termen de baraj republican, hai să barăm accederea unui partid politic la guvernare.  

În spatele partidului politic se află un electorat de milioane de cetățeni care au interese legitime, s-ar putea să fie diferite de ale noastre, s-ar putea să fie incompatibile cu ale noastre, însă, dacă în logica alegerilor, în logica parlamentară, se poate constitui o majoritate cu acel partid politic, trebuie lăsat să guverneze, astfel încât interesele cetățenilor care au votat partidul respectiv să fie promovate prin actul de guvernare. 

Dacă, în mod sistematic, interesele unei părți din electorat sunt neglijate, marginalizate, riscăm o instabilitate politică și mai mare. Acesta este jocul democratic: să-i acceptăm la guvernare și pe cei care nu sunt ca noi, pe cei care au interese diferite, poate incompatibile cu ale noastre. De ce trebuie să ne considerăm noi cei buni, noi cei îndreptățiți permanent să guvernăm? Haideți să mai facă pauză anumite partide politice, să se desprindă de guvernare și să lase și alte porții politice să se afirme. Au fost experimente, au fost cooptate partide, considerate populiste de dreapta, la putere în Austria, în Olanda. Nu s-a întâmplat nicio tragedie.

– În concluzie, vedeți plauzibilă o astfel de alianță de guvernare.
– Încă o dată, există mari afinități. De altminteri, mulți vorbesc de un mecanism al vaselor comunicante, tocmai fiindcă există afinitate între PSD și AUR, sunt socialiste în domeniul economic, AUR mai conservator decât PSD, dar nici PSD nu este foarte progresist.

„Momentul unui partid reformist a fost ratat după alegerile din 2025”

– Ipoteza unui nou partid reformist, construit în jurul lui Ilie Bolojan, poate avea succes? Sau este necesară o reformă în interiorul PNL? Nu e o vulnerabilitate pentru Bolojan ca premier și lider PNL că se bazează pe sprijinul unor liberali cu probleme penale? Avem doi chiar la Iași.
– E posibil să se fi ratat un moment politic. După victoria lui Nicușor Dan, în turul II al alegerilor prezidențiale, se putea da startul emergenței unui partid reformist, cu măsurile pro-piață, și în același timp un pic conservator social, fiindcă este un electorat nereprezentat din acest punct de vedere. USR promovează într-adevăr reformele în domeniul economic, însă împărtășește valori progresiste la nivel social, ceea ce îl face mai puțin simpatic pentru o parte a electoratului.

S-a ratat momentul, a fost un val popular. Să ne amintim atmosfera din mai 2025, când milioane de oameni au fost în stradă. Ar fi trebuit să se promoveze reformele într-o manieră foarte hotărâtă, nu într-o manieră tranzacțională. Acest an de tranzacții, de frecușuri, de cedări, i-a luat lui Ilie Bolojan din aura de lider puternic, reformist. Nicușor Dan nu l-a susținut, și asta a făcut să se piardă acel impetus care putea să împrospăteze scena politică.

– Atunci, vedeți posibilă o reformă în PNL?
– PNL a coabitat prea mult cu PSD. Îmi este imposibil să cred că, după atâtea decenii de colaborare, ar putea să se transforme în altceva.  

– Dacă actualele partide politice nu se pot reforma, iar momentul unui partid reformist a fost ratat, care este totuși soluția – defilăm cu aceleași garnituri și cu aceiași oameni?
– Din păcate, da, sunt descurajat, nu sunt deloc optimist că lucrurile se vor relansa. Sunt foarte sceptic că lucrurile se vor îmbunătăți. Să ne uităm ce se întâmplă în domeniul economic. Dimineață am văzut o știre – am avut, în primul trimestru din 2026, 40.000 de concedieri, de trei ori mai multe decât în întreg anul 2025. Rata inflației 9,9%, datoria publică crește în continuare. Costul datoriei publice este estimat la 63 de miliarde anul acesta, deci avem probleme economice foarte serioase, sper să nu apară și probleme de securitate. 

Avem lideri, de la toate partidele, care nu convin. Nici de la USR nu avem cea mai bună garnitură posibilă pe posturile guvernamentale. S-ar putea ca nici electoratul să nu mai aibă răbdare cu o forță politică nouă, care să încerce aplicarea unui program reformist pe bune. Marea problemă este că mai probabil va fi să câștige o mișcare populistă de stânga și nu un partid nou, cu reforme serioase în domeniul economic, de restructurare a statului. 

Suntem într-un mare impas, acesta este cuvântul-cheie, și, din păcate, nu avem un președinte care să ne ofere o direcție sau un premier care să stârnească optimism. Aceasta este datoria principală a liderilor politici: să indice o direcție de reformă și să inspire speranță, optimism, că va fi mai bine. Acum vedem că suntem în picaj, vedem înrăutățirea indicatorilor economici, vedem și la nivel personal cum lucrurile merg din rău în mai rău. 

„Marea Coaliție a pus cruce normalității politice în România”

– Domnule profesor, dar, în fond, cine a declanșat această criză politică?
– Răul fundamental a fost comis prin crearea Marii Coaliții, în numele stabilității. Această hibridare PSD-PNL a dus la anihilare ideologică. Practic, s-au anihilat ideologic și au pierdut din diferența specifică, s-a guvernat non-ideologic, cu complicități.

– Dar ce altă soluție ar fi existat?
– Evident că era, ar fi trebuit întărită alianța PNL-USR, trebuiau făcuți câțiva pași mici. Până la urmă era mai ușor de negociat, exista o majoritate, fragilă ce e drept, PNL-USR-UDMR, după alegerile din 2020. 

– A, deci vă referiți la momentul din legislatura anterioară…
– Însă președintele Iohannis, în numele stabilității, avem conflict la graniță, a vrut o super-majoritate. Aceasta a fost greșeala fundamentală. Au mai existat complicități între PNL și PSD, care, încă o dată, au făcut rău ambelor partide, însă coabitarea în Marea Coaliție, după căderea guvernului Cîțu, după eliminarea USR de la guvernare, a fost crucea normalității politice din România.  

„Este nevoie de un proiect de refacere a statului”

– În final, vreau să vă întreb cum poate fi depășită această criză politică în opinia dumneavoastră?
– Din punctul meu de vedere, ar trebui anunțat proiectul unei noi Republici bazate pe o nouă Constituție și ar trebui, în această perioadă de tranziție, până la declanșarea alegerilor pentru adunare constituantă, să încurajăm reprezentarea diverselor interese colective din societatea românească. 

Noi avem o formulă politică, din punctul meu de vedere, ruptă de interesele legitime ale electoratului. Doar PSD are un electorat relativ bine delimitat și știe ce măsuri trebuie promovate la guvernare pentru a satisface acele interese. În rest, mai mult clientelă politică, mai mult relații, complicități decât o reprezentare reală a unor interese colective bine fiscalizate în societatea românească. 

Trebuie creată efervescență politică, iar acest lucru se poate face în numele acestui proiect de regândire a statului, astfel încât partidele aflate la guvernare să știe ce pot face și mai ales ce nu pot face.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro