„În discuțiile anterioare cu oficialitățile ucrainene am solicitat ca măsurătorile pe brațul Chilia să înceapă de la km 11. Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces și pe celelalte sectoare ale brațului Chilia (între km 11 și km 22), dar și pe canalul Bâstroe”, a precizat Sorin Grindeanu.

El a subliniat că solicitările părții române sunt susținute de către Comisia Europeană. „Consider că este în interesul ambelor țări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braț Chilia și pe canalul Bâstroe”, concluzionează ministrul transporturilor.

Acordul vine după ce autoritățile române s-au plâns ieri că nu au primit acordul Ucrainei de a începe măsurătorilor deși era stabilit un termen de 15 martie.

„Astăzi (nr. ieri, 15 martie) a fost o întâlnire tripartită, între reprezentanţii Comisie Europene, partea tehnică ucraineană şi partea tehnică a României. A fost agreat un protocol pentru perioada imediat următoare”, a declarat premierul Nicolae Ciucă. „Acum, înainte să plec de la Guvern, nu aveam date privind aprobarea. Ca atare, când va veni aprobarea, echipele vor merge în teren”, a mai spus el.

Ministrul mediului, Tanczos Barna, a declarat, luni, că nu au primit încă acordul scris al părţii ucrainene pentru a verifica lucrările de dragare pe canalul Bâstroe, dar este convins că se vor ţine de promisiune. Demnitarul a precizat că debitele pe Chilia nu s-au modificat semnificativ, sunt în parametri statistici din ultimii 20 de ani.

Scandalul Bâstroe a izbucnit la mijlocul lunii februarie, după ce Sorin Grindeanu a afirmat că Ucraina a făcut lucrări de dragare pe canal, mărind adâncimea de la 3,9 la 6,5 metri.

Ucraina a dat acord parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia, dar nu în condițiile cerute de România și nu pe canalul Bâstroe

Autoritățile române au spus că nu au fost informate și au transmis că nu sunt de acord cu aceste lucrări, iar ambasadorul Ucrainei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a da explicații.

Klaus Iohannis le-a cerut politicienilor să-și tempereze reacțiile în acest caz, iar Ucraina a insistat, în continuare, că nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe, pentru că „nu este vorba de o construcție nouă, ci de o adâncire operațională”.

O analiză din 27 iulie 2022 a Administrației Fluviale Dunărea de Jos, intrată în posesia Libertatea, arată ce efecte poate avea adâncirea canalului Bâstroe.


Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (7)
Avatar comentarii

seyfert1068 16.03.2023, 16:56

...aratati astora ca nu suntem gluga lor de conceni . Luati masuri abrupte impotriva intereselor economice ale Ucrainei, in sensul de a mai folosi serviciile noastre pentru negotul lor spre terte state. Se va incrunta UE si altii..dar trebuie sa le aratam ca uneori putem fi un stat de Orban Victor..daca vremmmsi cand vrem...

Avatar comentarii

Daniel1 16.03.2023, 17:16

Unde sunt lărtăii ucrani acum? Spuneau de rusi ca sunt orci? Si noi avem dreptul sa i alintam cu acelasi nume: ORCI!

Avatar comentarii

Mirciulica 16.03.2023, 18:09

indiferent de rezultatul razboiului din est de Romania, cooperarea cu ucraina va fi foarte dificila. si nu numai pentru noi. " tachinarile " de acum cu ungaria, ni se vor parea parfum de roze.

Vezi toate comentariile (7)
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.