226 de pete de petrol, de 5 ori mai mari decât Bucureștiul, se văd din spațiu în Marea Neagră
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O nouă hartă interactivă dezvăluie amploarea poluării cu petrol în Marea Neagră. Greenpeace România, în colaborare cu SkyTruth, a lansat această hartă bazată pe imagini din satelit, conform unui comunicat al organizației.
Amploarea poluării din Marea Neagră
Harta arată 226 de pete de poluanți identificate între aprilie 2022 și septembrie 2025, acoperind o suprafață de 1.308 km².
Suprafața totală afectată din Marea Neagră este de aproximativ 5,5 ori mai mare decât Bucureștiul.
„Folosind platforma Cerulean dezvoltată de noi, SkinTruth a colaborat cu Greenpeace România pentru a verifica peste 200 de pete de petrol din apele românești, provenite din traficul industrial și de la infrastructura offshore de petrol și gaze”, a declarat John Amos, CEO și fondator al SkyTruth.
Din totalul petelor identificate, 55 au fost detectate în arii protejate, iar 11 pot fi atribuite potențial infrastructurii offshore de petrol și gaze. Aceste date subliniază gravitatea situației din Marea Neagră.
Harta a fost creată folosind imagini satelitare înregistrate de satelitul Sentinel-1 (SAR) și procesate de platforma Cerulean dezvoltată de SkyTruth. Experții Greenpeace și SkyTruth au validat manual fiecare caz vizibil pe hartă.
Greenpeace România avertizează că aceste deversări au consecințe grave asupra ecosistemului marin.
Ele reduc calitatea apei, perturbă lanțul trofic și pun în pericol fauna marină. Efectele pot fi atât locale, cât și cumulative, afectând întregul ecosistem al Mării Negre.
Surse ale poluării
Harta evidențiază două surse principale de poluare:
- Navele aflate în mișcare, care lasă urme aproape drepte de-a lungul coridoarelor de navigație.
- Infrastructura petrolieră și de gaze, în jurul căreia apar pete ondulate, influențate de vânt și curenți.
„Petele de petrol sunt adesea subestimate și nu primesc foarte multă atenție. Cu toate acestea, deversarea apei uzate și contaminate cu combustibil de navă și lubrifianți, este încă o practică standard, din nefericire. Se întâmplă în mod regulat și urmează rutele principale ale navelor din regiune către și dinspre strâmtoarea Bosfor”, a precizat Alin Tănase, coordonator de campanie la Greenpeace România.
Deși monitorizarea satelitară oferă un nivel fără precedent de transparență, rezultatele reprezintă o estimare conservatoare a fenomenului. Limitările inerente ale imaginilor, cum ar fi condițiile meteorologice și intervalele de trecere a sateliților, pot subestima amploarea reală a poluării.
Greenpeace România intenționează să folosească această hartă pentru a prezenta autorităților situația din Marea Neagră și pentru a solicita implementarea unor soluții concrete de protecție a mediului marin.
