Li se spune hikikomori, definiți de guvern ca fiind persoane care s-au izolat timp de cel puțin șase luni. Unii ies doar pentru a face cumpărături sau pentru activități ocazionale, în timp ce alții nici măcar nu ies din dormitoarele lor.
Dincolo de izolarea fizică, hikikomori manifestă o detașare psihologică extremă față de lumea socială, arată o analiză a trei specialiști în psihiatrie, publicată pe platforma de comentarii The Conversation.
Locurile în care o interacțiune socială activă este obișnuită – cum ar fi școala sau locul de muncă – devin imposibil de suportat pentru persoana respectivă. Aceștia rămân deconectați din punct de vedere social de cei din jur, indiferent dacă se află sau nu în afara casei lor.
În timp ce unele persoane hikikomori, numite soto-komori, pot gestiona unele activități în afara casei, acestea vor interacționa rar cu oamenii. Unii pot folosi internetul ca pe o fereastră către lume, dar de multe ori nu vor interacționa cu ceilalți, explică analiza.
Expresia a fost inventată încă din anii 1980, iar autoritățile și-au exprimat din ce în ce mai mult îngrijorarea cu privire la această problemă în ultimul deceniu.
Motivele izolării
Acum, scrie CNN, Covid-19 a înrăutățit lucrurile. Au confirmat-o datele unui sondaj realizat în noiembrie anul trecut de Agenția guvernamentală pentru copii și familii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_44f72a3dac6d3bf23fa48c22521c1a32.jpg)
Sondajul realizat la nivel național a constatat că, dintre cei 12.249 de respondenți, aproximativ 2% – oameni cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani – s-au identificat ca hikikomori, cu o ușoară creștere în rândul celor cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani.
Corelând acest procent cu populația totală a Japoniei se estimează că în țară există acum în jur de 1,46 milioane de persoane retrase din societate, a estimat un purtător de cuvânt al agenției.
Care sunt motivele comune citate pentru izolarea socială: sarcina, pierderea locului de muncă, boala, pensionarea și lipsa unor relații interpersonale puternice.
Dar un motiv principal de data aceasta a fost criza Covid-19, mai mult de o cincime dintre respondenți citând pandemia ca fiind un factor semnificativ în stilul lor retras de viață. Nu au fost oferite detalii suplimentare cu privire la impactul Covid-19 asupra respondenților.
Restricții pe termen lung
Japonia, asemenea multor țări din Asia de Est, a menținut măsurile stricte de gestionare a pandemiei până în 2022, chiar într-un moment în care alte țări se obișnuiau să trăiască cu virusul.
Autoritățile au decis să redeschidă granițele pentru vizitatorii de peste hotare abia în octombrie anul trecut, la mai bine de doi ani după ce a început pandemia, punând asyfel capăt unuia dintre cele mai stricte controale la frontieră din lume.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7e7257167449bbe6644ce60543c37cb4.jpg)
Iar prețul acestor ultimi ani continuă să fie resimțit profund.
„Din cauza Covid-19, oportunitățile de contact cu alte persoane au scăzut”, au declarat experții, într-un document separat publicat în februarie în Biblioteca Dietei Naționale din Japonia.
Acesta a adăugat că pandemia ar fi putut agrava problemele sociale existente, cum ar fi singurătatea, izolarea și dificultățile financiare, subliniind o creștere a numărului de sinucideri, precum și a abuzurilor asupra copiilor și a abuzurilor domestice.
Criza demografică
Experții au declarat anterior pentru CNN că se crede că singurătatea provine adesea din probleme psihologice, cum ar fi depresia și anxietatea, deși factorii societali joacă și ei un rol, cum ar fi normele patriarhale și cultura de muncă exigentă din Japonia.
Dar hikikomori a existat cu mult înainte de pandemie și are de asemenea legătură cu o altă problemă iminentă a Japoniei: criza demografică.
Populația Japoniei a fost în declin constant de la boom-ul economic din anii 1980, rata fertilității și numărul anual de nașteri scăzând la noi minime record mai mulți ani la rând.
Populația vârstnică crește pe măsură ce oamenii părăsesc forța de muncă și se pensionează, ceea ce înseamnă că economia oricum stagnantă se va confrunta cu probleme serioase.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_44f423a124288f2d53973e84d71144ba.jpg)
Situația este atât de gravă încât premierul a avertizat anul acesta că țara este „pe punctul de a nu mai putea menține serviciile sociale”.
Pentru familiile cu membri hikikomori, acest lucru reprezintă o dublă provocare, supranumită „problema 8050” – care se referă la izolarea socială a persoanelor de 50 de ani, care se bazează pe părinți de 80 de ani.
Eforturile guvernului
Autoritățile au citat și alți factori, cum ar fi numărul tot mai mare de adulți singuri, pe măsură ce atractivitatea întâlnirilor și a căsătoriei scade, precum și slăbirea legăturilor din viața reală, deoarece oamenii își mută comunitățile în spațiul virtual.
În 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din Japonia a înființat un organism regional de sprijin pentru hikikomori pentru a-i ajuta pe cei afectați de acest fenomen.
„Credem că este important să restabilim legăturile cu societatea, oferind în același timp un sprijin detaliat celor care s-au retras, prin abordarea situațiilor lor individuale”, a declarat în 2019 Takumi Nemoto, șeful de atunci al ministerului.
El a adăugat că autoritățile locale și naționale au lansat diverse servicii, cum ar fi consultări și vizite la domiciliu pentru cei afectați, sprijin pentru locuințe destinat persoanelor de vârstă mijlocie și vârstnice și alte eforturi de sensibilizare a comunității pentru gospodăriile care au dificultăți în a cere singure ajutor.
Aceste eforturi au fost eclipsate de provocările sosite în timpul pandemiei, așa că guvernul a publicat un plan mai intensiv de contramăsuri în decembrie 2022.
Unele măsuri includ impulsionarea campaniilor de conștientizare publică și de prevenire a sinuciderilor prin intermediul rețelelor de socializare. Altele vizează locarea mai multor consilieri școlari și asistenți sociali. iar altele urmăresc continuarea unui serviciu de consultanță telefonică 24/7 pentru cei cu „relații sociale slabe”.
Există, de asemenea, programe orientate către familiile monoparentale, cum ar fi planuri de masă pentru copiii lor, împrumuturi pentru locuințe și servicii de planificare pentru cei care trec printr-un divorț.
Deși este posibil ca pandemia să fi provocat o mai mare singurătate în societate, este de asemenea posibil ca ea să fi pus pur și simplu în lumină probleme existente de mult timp, care de obicei sunt trecute cu vederea, a declarat guvernul în plan.
„Întrucât se așteaptă ca numărul gospodăriilor formate din persoane singure și al gospodăriilor vârstnice formate din persoane singure să crească în viitor, există îngrijorarea că problema singurătății și a izolării va deveni mai gravă”, mai spune planul guvernului.
„Prin urmare, chiar dacă răspândirea Covid-19 este ținută sub control în viitor, va fi necesar ca guvernul să se ocupe de problemele de singurătate și izolare inerente societății japoneze”, au concluzionat oficialii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_6a5092a8c93ec36489211ff34e5a50f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_5824d9674aa86796238455548b6c3a3e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_40a136bdef9d15fb21dcde5f4413064e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_ed5589e9347623575631b946143c8cb9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_70f191d3d3ea4f108f9565fc8a5df745.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_0d80ea8e9f98968eed2fc39cafd5f5f5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_77a078fa1f31518ad8a4f27a8582e359.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3d7ad33b2321d3f3c49a98b18ba71606.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8ed1d1190f6ea644604af5e939a98f68.jpg)