În timp ce școlile se pregătesc să își deschidă porțile în septembrie, mulți educatori din Ucraina se confruntă cu faptul că nu au capacitatea de a asigura siguranța elevilor sau liniștea părinților în cazul în care școlile lor ar fi atacate.
„Școlile noastre nu sunt concepute pentru a fi folosite ca facilități defensive”, a declarat pentru CNN Serhii Horbachov, ombudsmanul educației din Ucraina.
În Irpin, o suburbie plină de verdeață a capitalei Kiev, luptele au distrus părți din Școala numărul 17, una dintre cele mai mari din oraș, în care învață peste 2.400 de copii cu vârste cuprinse între șase și 17 ani. Șrapnelul a avariat acoperișul școlii și a spart toate ferestrele.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/profimedia-0691177916-1024x683.jpg)
Găurile deschise în pereții și podelele viu colorate ale școlii au fost între timp reparate cu beton și tencuială.
Cu ajutorul UNICEF, școala își reconstruiește adăpostul împotriva bombelor. „Facem în așa fel încât să fie sigur și confortabil acolo – copiii să nu se teamă, iar părinții să fie liniștiți”, a declarat directorul școlii, Ivan Ptashnyk, pentru CNN.
Anna Krasiuk, o elevă din clasa a noua care a vizitat școala miercurea trecută, a declarat pentru CNN că îi este dor de prietenii și de profesorii ei. „Chiar vreau să merg la școală … Visez să îmi îmbrățișez prietenii și să stăm de vorbă”, a spus ea. Alături de ea, Ivan Pinchuk, elev în clasa a doua, a spus că tot ce își dorea era ca „Ucraina să câștige și (președintele rus Vladimir) Putin să moară”.
Cel puțin 361 de copii decedați
La șase luni de la izbucnirea războiului, copii precum Krasiuk și Pinchuk se pregătesc pentru un nou an școlar într-un moment extrem de dificil pentru țară. Forțele armate ucrainene se luptă cu o ofensivă rusă cruntă în Est, iar economia țării este distrusă.
Războiul a avut un impact suplimentar asupra vieții și perspectivelor copiilor.
Cel puțin 361 de copii au murit de la începutul războiului, iar 1.072 au fost răniți, a declarat Horbachov. Un sondaj realizat în iunie de guvernul ucrainean estimează că 5,7 milioane de copii de vârstă școlară (între 3 și 18 ani) care trăiesc în Ucraina au fost afectați de război, dintre care 2,8 milioane se estimează că sunt strămutați în interiorul țării.
Cel puțin 6,3 milioane de persoane au părăsit țara, dintre care multe sunt femei și copii, potrivit estimărilor Națiunilor Unite.
Învățământul online, o soluție
Ucraina, cunoscută pentru inovația sa digitală, a trecut rapid la învățarea online, deoarece infrastructura educațională a fost afectată de ofensiva rusă. Însă lipsa dispozitivelor tehnologice și a accesului la internet de mare viteză a reprezentat o provocare, potrivit sondajului de evaluare a nevoilor în materie de educație din iunie, care a menționat că sectorul educațional are nevoie de 203.000 de tablete și 165.000 de laptopuri pentru ca profesorii și elevii să poată continua învățarea online.
Potrivit oficialilor din domeniul educației, luptele au avariat 2.300 din cele 17.000 de școli din Ucraina. Aproximativ 59% din toate școlile și universitățile nu vor fi pregătite să reia cursurile în persoană în septembrie, a declarat marți ministrul educației, Serhiy Shkarlet, și nimeni nu știe câți studenți vor participa la cursuri în persoană.
„Anul universitar va fi foarte dificil”, a declarat Horbachov. „Va începe în condiții imprevizibile și foarte dificile, în condițiile în care nu există, de fapt, niciun loc sigur în Ucraina, deoarece rachetele (rusești) pot lovi oriunde.”
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/profimedia-0689147200-1024x683.jpg)
Deficit de cunoștințe
După doi ani de pandemie de coronavirus și o jumătate de an de război, educatorii se tem că deficitul de cunoștințe este în creștere în rândul copiilor ucraineni.
În 2018, Programul OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), considerat un reper al performanțelor elevilor, a înregistrat o diferență de doi ani și jumătate între elevii din zonele rurale și colegii lor din marile orașe din Ucraina, a declarat Oksana Matiiash, șefa Teach For Ukraine, o organizație nonprofit din domeniul educației care pregătește și recrutează tineri profesori pentru a lucra în școlile din comunitățile cu venituri mici.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/profimedia-0694839650-1024x683.jpg)
Testele au arătat, de asemenea, că abilitățile medii ale elevilor de 15 ani din Ucraina sunt mai scăzute decât în multe state membre ale UE. Deși nu a existat nicio evaluare recentă de la pandemie încoace, Matiiash a declarat că ea crede că decalajele de învățare sunt extreme: „Mulți oameni din Ucraina nu-și pot permite un ajutor suplimentar pentru copiii lor – meditatori, sprijin academic plătit – așa că mi-e teamă să mă gândesc la numărul de luni sau poate chiar de ani de învățare pe care copiii ucraineni i-au pierdut”.
Părinții vor trebui să decidă dacă se simt confortabil cu trimiterea copiilor lor înapoi la școală. Mulți sunt reticenți, ceea ce este de înțeles. Horbachov a declarat că cei care locuiesc în apropierea liniilor de front din Est au optat pentru învățarea online din cauza riscului constant al loviturilor de artilerie și al sirenelor de raid aerian, care au devenit parte a vieții în multe orașe ucrainene.
Speranțele întoarcerii în clase, spulberate de război
Ultima dată când Zlata Pavlenko, în vârstă de 11 ani, a petrecut un an școlar întreg învățând în clasă a fost în 2019.
Așezată pe o cuvertură de pat liliachie în apartamentul plin de lumină pe care îl împarte cu părinții ei din Kiev, Pavlenko a spus că a început să învețe online în 2020 din cauza pandemiei, revenind pentru scurt timp la școală pentru un semestru în 2021, înainte ca un nou val de virus să o forțeze pe ea și clasa ei să reia studiile de acasă.
Orice speranță de a se întoarce la clasă s-a încheiat atunci când invazia Rusiei a perturbat fiecare aspect al vieții ucrainene, inclusiv dreptul copiilor la educație. Pavlenko a fugit din Kiev în vestul Ucrainei împreună cu familia sa, revenind abia în luna mai, dar jumătate din clasa ei de 36 de elevi a rămas încă în afara țării.
Pavlenko a spus că își dorește foarte mult să participe fizic la cursuri atunci când semestrul va începe la 1 septembrie, dar adăpostul antiatomic al școlii sale poate găzdui doar un număr mic de copii. Mama ei, Hanna Kovalenko, a declarat că vor afla în zilele următoare dacă elevii vor trebui să meargă la școală în schimburi, în funcție de capacitatea adăpostului, sau dacă orele vor fi în întregime online.
„Ca mamă, este mai dificil pentru mine atunci când copilul învață acasă”, a declarat Hanna, care lucrează ca și contabilă, pentru CNN. „Copiilor le lipsește comunicarea (între ei atunci când învață online), așa că am vrea ca ea să studieze offline.”
Impactul emoțional
Socializarea este o parte importantă a învățării, dezvoltând abilitățile de gândire critică și de rezolvare a problemelor, motiv pentru care „în cele din urmă, ne dorim să vedem fiecare copil înapoi la școală și învățând în mediul școlar”, a declarat pentru CNN reprezentantul UNICEF, Murat Sahin.
Dar războiul a însemnat că „elevii nu învață atât de mult pe cât ar putea, nu interacționează atât de mult pe cât ar putea și nu au o viață normală”, a spus el, explicând că ei dezvoltă un plan cu Ministerul Educației din Ucraina pentru a ajuta la facilitarea legăturilor regulate ale profesorilor sau tutorilor cu grupuri mici de copii pentru „a se juca, a reflecta sau chiar a-și face temele împreună”.
„Pentru copiii mici, pentru cei din clasa întâi, contactul direct cu un adult este extrem de necesar. Copiii trebuie să învețe o mulțime de lucruri în contact nu numai cu adulții, ci și cu colegii. Este foarte dificil de realizat acest lucru într-un format la distanță”, a declarat Horbachov.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/profimedia-0704611386-1024x683.jpg)
5% dintre profesori au plecat din țară
Războiul a provocat, de asemenea, un exod al profesorilor, 22.000 din cei 434.000 de educatori ucraineni (majoritatea femei) părăsind țara, în timp ce mulți alții rămân strămutați în interiorul țării, a adăugat el.
Cei care au rămas sunt din ce în ce mai neliniștiți. „Am realizat un sondaj în rândul a 350 de profesori și toți au indicat că emoția predominantă pe care o simt este anxietatea din cauza responsabilității sporite față de copii”, a declarat Matiiash de la Teach for Ukraine.
Stresul și trauma războiului au pătruns și în rândul copiilor, afectându-le capacitatea de a studia. Pavlenko a declarat că îi este teamă că rușii „vor veni aici și tancurile vor trece pe strada noastră și vor bate la ușă. De asta mi-e teamă”.
Marți, Ministerul Educației a emis o declarație prin care a confirmat că majoritatea autorilor ruși și belaruși au fost eliminați din programele de literatură străină, precum și din cursurile de limba rusă. Istoria Ucrainei și istoria universală au fost, de asemenea, modificate, unde „programele actualizate oferă o viziune a URSS ca stat de tip imperial”.
„De doi ani, conform legii, nu ar trebui să existe nicio școală de limbă rusă în Ucraina. În ceea ce privește limba rusă ca disciplină, părinții care se consideră etnici ruși pot depune o cerere pentru a studia această limbă ca limbă a minorităților naționale”, a declarat Horbachov. „În plus, avem un mare avantaj față de ruși prin faptul că noi înțelegem limba lor, dar ei nu o înțeleg pe a noastră”.
„O generație pierdută”
Acest lucru vine în contextul în care educatorii sunt îngrijorați de condițiile în care trăiesc copiii din zonele ocupate de ruși din sudul Ucrainei, precum Herson și Zaporojie.
Horbachov a declarat că au primit aproape 500 de mesaje de la profesorii care locuiesc acolo și care sunt „forțați să lucreze în conformitate cu programele educaționale ale ocupanților”, a spus el, adăugând că „limba și istoria ucraineană au fost eliminate din programele (educaționale)”. Profesorii proucraineni au raportat că au fost evacuați din casele lor și au fost amenințați cu arestarea și executarea, a adăugat el.
„Apelul meu către oamenii care au rămas în teritoriile ocupate… către profesori: le suntem recunoscători pentru faptul că rămân loiali Ucrainei și nu merg de bunăvoie să coopereze cu ocupanții, dar viețile (lor) sunt mai importante”, a spus el.
„Cel mai important lucru este să-i readucem pe copii la rutină, să nu se mai gândească la ororile războiului și să vadă din nou valoarea educației”, a declarat Matiiash, citând un alt studiu Teach for Ukraine care a constatat că aproape jumătate dintre copiii chestionați a raportat niveluri mai ridicate de stres. De asemenea, copiilor le era „greu să vadă valoarea educației dacă – știți – totul se prăbușește în jurul lor”, a adăugat ea.
„Acest război creează riscul unei generații pierdute”, a mai spus aceasta.
Dovezile anecdotice arată că persoanele care au părăsit țara „citează educația copiilor ca fiind unul dintre principalele motive pentru care nu se întorc în Ucraina”, a spus ea.
„De aceea, trebuie să prioritizăm dotarea școlilor cu adăposturi antiaeriene adecvate, astfel încât copiii să poată continua să fie educați fără a se îngrijora în mod constant pentru siguranța lor”.
Foto: Profimedia
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f1410c1d6a6b824dee352b8518912edc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a7243cca37802d6cd4c3e23ad944da76.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4af4222442fe10e188cb8af4bfe72d25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d58fe1297aa93e77d8e2102a121fc909.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3d56edd2b3001dd003aeb8363fc62534.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0c491f402d1f3db96545a36adc3c1434.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_04e5246ab8ad78dd6b2419fa96f2056f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_dfc46f26217c08ad4dd1ed927e0ea94e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_027bc5e0884cd5f20401d1f653addb72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_54a945b7bcc4a42d382684dd041848ec.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_5cb06e43a186f695d1c40c1e289e4b5e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_b9e8038ab590462aad9cccb69f0ebf08.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b766093f9bc411b49cee1fc8f5e911af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_863b9ac2f182b25fbd2bca969cbaa01a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7f0b16ebab2b1809b31ac690110ef3c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_bddf343460099a541b2bbadcbd896d09.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b0b0d6a5c157124cf837250547e03ca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_745d5002766da97c45b2f3399408edbb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_056388dbba17e3d66165fff23cb251c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_8c1e0d84196caec6706fcb94810a203a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_ae008224c75fa41485a766aaffc2a727.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_082288d6afe7b45890f976d0f3ac9623.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/08/profimedia-0694267265.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_c34be7f2948651005e925f46198f0cc2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0a3a2d473c1b3c3debcf54988c121712.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/instantvicepremieroanaghorghiu03inquamphotosoctavganea-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sofer-roman-tir-spania-tiktok.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/banner-terasa-obor-amza-pelea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/daiana-anghel.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_6248df911a5c642265b899d04e8fdb8d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cd6ce7149070819a8a9e80b076909123.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_3a65ef23db354ac092f7c2c1b42705e9.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/sorin-grindeanu-foto-facebook-sorin-grindeanu.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/grindeanu-bolojan-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/horoscop-19-aprilie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/eclipsa-de-soare-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cel-mai-ingust-oras-din-lume-yanjing-china.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ep3---andreea-nechita.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/turn-apa-vanzare-germania.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/avion-boom-sonic.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ceai-de-dafin.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2015/04/pastele-blajinilor.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sorin-grindeanu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/energie-electrica.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ana-alfianu-si-peter-haas.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/intoleranta-la-lactoza--foto-ilustrativ-shutterstock2490328909-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/vaccin-copil.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ilie-bolojan-george-simion-hepta8248545-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cel-mai-bun-prieten-shutterstock684415648-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sorin-grindeanu-ilie-bolojan-shutterstock2672892819-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.