Închiderea Strâmtorii Ormuz scumpește și mașinile electrice. Ce se întâmplă, de fapt
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran duce la scumpirea mașinilor electrice, dar și a sucurilor la doze de aluminiu în India, subliniind riscurile generate de situație, scrie Reuters.
Cuprins:
Cu cât această strâmtoare îngustă rămâne închisă mai mult timp pentru majoritatea navelor, cu atât efectele secundare și terțiare vor fi mai pronunțate asupra economiei mondiale, care se confruntă deja cu prețuri mai mari la combustibilii rafinați, precum motorina și benzina, și cu inflația asociată pe care aceasta o generează.
Vehiculele electrice sunt considerate pe scară largă drept unul dintre marii câștigători ai conflictului actual dintre Statele Unite și Iran, deoarece permit utilizatorilor să renunțe la dependența de combustibilii fosili.
Extragerea minereurilor pentru baterii
Însă vehiculele electrice sunt expuse la situația din Strâmtoarea Ormuz, deoarece fabricarea bateriilor lor depinde de acidul sulfuric, o componentă cheie în extracția metalelor precum nichelul și litiul.
Acidul sulfuric este vital într-o metodă utilizată pentru extragerea nichelului pentru baterii din minereul extras din Indonezia, cel mai mare producător al acestui metal.
De asemenea, este utilizat pentru extragerea litiului din roci dure în Australia, cel mai mare producător al acestui metal, și este important și pentru producerea cuprului.
Acidul sulfuric, călcâiul lui Ahile
Înainte de atacul SUA și al Israelului asupra Iranului din 28 februarie, aproximativ jumătate din sulful transportat pe mare la nivel mondial trecea prin Strâmtoarea Ormuz, în mare parte către țările din Asia.
Sulful este un produs secundar al producției de țiței și gaze naturale și al rafinării în combustibili, ceea ce face ca țările din Orientul Mijlociu, precum Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, să fie furnizori majori ai materiei prime utilizate pentru fabricarea acidului sulfuric.
Sulful este transportat cu nave de marfă, iar volumele care trec prin Strâmtoarea Ormuz s-au prăbușit de la începutul conflictului din Iran, datele analiștilor de mărfuri de la Kpler arătând că doar 30.000 de tone metrice au reușit să treacă în aprilie și 180.000 de tone în martie.
Aceasta reprezintă o scădere față de o medie de 1,27 de milioane de tone pe lună în cele trei luni anterioare începerii conflictului.
Scumpire vertiginoasă a sulfului
Pierderea încărcăturilor din Orientul Mijlociu a determinat o creștere vertiginoasă a prețului sulfului, prețurile de livrare în Asia ajungând la 880 de dolari pe tonă, în creștere cu 50% de la începutul războiului.
Prețul mai ridicat al sulfului se reflectă în prețul acidului sulfuric și va crește costurile pentru companiile care extrag de nichel, cupru și litiu, dar o preocupare și mai mare este că oferta ar putea fi limitată.
Dacă societățile minere din Indonezia, Australia și Chile sunt obligate să concureze între ei pentru aprovizionare, crește riscul ca unii dintre ei să fie nevoiți să-și reducă producția dacă nu reușesc să obțină suficient acid sulfuric.
Preocupare în creștere
Mai mulți directori din industria minieră din Indonezia și Australia care au participat luna trecută la Conferința asiatică privind materiile prime pentru baterii de la Hanoi și-au exprimat îngrijorarea că asigurarea aprovizionării cu acid sulfuric pe termen mediu devine din ce în ce mai dificilă.
Producătorii chinezi de vehicule electrice și de baterii de stocare sunt expuși la orice întrerupere a aprovizionării cu nichel, precum și cu litiu din Australia.
Alternative
Există câteva alternative la utilizarea acidului sulfuric în prelucrarea metalelor, dar acestea nu sunt adecvate pentru producerea de nichel de calitate pentru baterii, iar în cazul cuprului și litiului necesită un consum mai mare de energie pentru a produce volume mai mici.
Deși prelucrarea metalelor nu a ajuns încă la un punct critic, cu cât Strâmtoarea Ormuz rămâne efectiv închisă mai mult timp, cu atât acest punct se apropie.
Amenințare asupra Chinei
Se ridică întrebarea cu privire la tactica pe care o va urma Beijingul dacă amenințarea la adresa industriilor sale de vehicule electrice și baterii devine mai mult decât o posibilitate îndepărtată.
Pasul logic ar fi să crească presiunea atât asupra aliatului său, Iranul, cât și asupra președintelui american Donald Trump pentru a ajunge la un acord care, cel puțin, să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru tot traficul.
Problema aluminiului
În timp ce amenințarea la adresa producției de metale pentru baterii crește, se resimt deja și alte efecte în afara celor legate de petrol și gaze naturale lichefiate.
Aproximativ 8% din aprovizionarea globală cu aluminiu trecea prin Strâmtoarea Hormuz înainte de războiul cu Iranul, iar acest lucru s-a oprit în mare parte.
Aproximativ 20.000 de tone de metal ușor au ieșit din strâmtoare în aprilie, conform datelor Kpler, în scădere față de o medie de 1,26 de milioane de tone în cele trei luni anterioare începerii războiului.
Penurie de Cola dietetică în India
Pierderea acestor încărcături a restrâns oferta de aluminiu în India, ducând la o penurie de Diet Coke, care se vinde doar în cutii de aluminiu.
Deși acest lucru reprezintă un inconvenient pentru consumatori, datele arată totodată că penuriile apar în locuri neașteptate și vor perturba lanțurile de aprovizionare, ducând la prețuri mai mari și la schimbarea comportamentului consumatorilor.
