Licitații cu un singur ofertant: cum a ajuns statul să împartă contracte de 100 de miliarde lei fără concurență

„Eu nu cred că ne putem întoarce la perioada în care exista obligația atribuirii unui contract în baza a minimum două oferte și în care totul se transforma într-un spectacol mut între firme înțelese. Atunci a apărut conceptul de «mână moartă»”, a declarat pentru Libertatea un expert în achiziții publice.

Construcțiile: contracte de aproape 70 de miliarde de lei

Informațiile apar într-o adresă a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) și vizează perioada 2022-2024. Situația a fost publicată pe site-ul Camerei Deputaților sub forma unui răspuns la o interpelare parlamentară pe temă.

Conform documentului citat, fenomenul „unicului ofertant” este cel mai accentuat în sectorul construcțiilor. Potrivit ANAP, în construcții au fost semnate contracte de aproape 68 de miliarde de lei în baza unor licitații fără concurență. La mare distanță urmează transporturile (echipamente și servicii) cu o sumă totală de circa 11,2 miliarde de lei. Valori mari se mai regăsesc în sectoare precum servicii de reparații (4 miliarde de lei), echipamente medicale (2,8 miliarde de lei), rețele de utilități (2,2 miliarde de lei) și echipamente informatice (1,4 miliarde de lei).

„În lipsă de expertiză în mediul public pe toate domeniile de interes ale unei instituții publice se practică apelarea la oferte consultative pentru realizarea specificațiilor tehnice în vederea demarării achizițiilor, acest proces crescând șansa ca cei a căror ofertă a fost utilizată ca model să și participe la procedura ulterioară”, a explicat una din cauze un lider administrativ, el preferând să nu-și decline identitatea, fiind implicat direct în achizițiile desfășurate de instituția pe care o conduce.

Domeniul este unul sensibil: fenomenul este frecvent asociat în spațiul public cu suspiciuni privind favorizarea unor firme sau limitarea artificială a concurenței.

Același lider administrativ a opinat că ANAP ar trebui să promoveze „mai puternic” propria secțiune de consultare publică a pieței care este disponibilă în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP). 

„Atât timp cât anunțurile sunt puse în SEAP unde toți cei interesați pot avea informația, cât timpul este acordat este suficient pentru realizarea a unei oferte, iar cerințele nu sunt restrictive sau «cu dedicație», nu văd a fi o problemă că sunt proceduri atribuite cu un singur ofertant”, a mai spus oficialul.

Romsilva, campionul absolut la contracte cu „oferte unice”

Fenomenul nu este izolat, ci apare la scară largă în rândul marilor companii și instituții de stat. În documentul ANAP sunt trecute în revistă câteva zeci de instituții care, pe parcursul a trei ani, au avut cele mai multe contracte semnate cu ofertanți unici. Topul este condus detașat de Romsilva, cu aproape 3.500 de contracte, instituție urmată la mare distanță de Electrica (880 de contracte) și CFR Călători (550 de contracte). CNAIR, Romgaz și Complexul Energetic Oltenia au fiecare peste 400 de contracte, în timp ce Hidroelectrica ajunge la circa 320 de acte semnate. 

În ceea ce privește instituții regionale, ApaVital Iași are aproape 200 de contracte, în timp ce două spitale județene, din Bihor și Suceava, au fiecare câte peste 120 de contracte. În situația ANAP apar și numeroase universități: UMF (Cluj și Iași), Politehnica (Cluj și București), alături de „Babeș-Bolyai”, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și Universitatea din București.

Una din trei firme invocă suspiciuni de corupție

Multe licitații ajung să aibă un singur ofertant pentru că instituțiile publice pregătesc defectuos procedurile, impun condiții greu de îndeplinit sau lansează prea multe contracte similare în același timp. În aceste condiții, firmele nu mai au capacitatea să participe peste tot și aleg doar anumite licitații, ceea ce reduce concurența. Acestea sunt doar câteva dintre explicațiile oficiale ale ANAP.

Anul trecut, ANAP a efectuat un sondaj pe tema concurenței la licitații la care au participat peste 2.000 de autorități contractante și circa 4.300 de operatori economici. 

Unu din trei respondenți la sondaj a invocat suspiciuni de corupție drept motiv pentru scăderea concurenței în piață, în timp ce cei mai mulți dintre cei chestionați (40%) au susținut că cerințele de calificare și selecție au fost „dificil de îndeplinit”. De asemenea, 21% au vorbit despre „coluziune între ofertanți”, în sensul existenței unor înțelegeri care manipulează atribuirea de contracte.

Alte cauze vizează întârzieri preconizate legate de plată, lipsa încrederii în corectitudinea procesului de evaluare, caiete de sarcini „cu dedicație”, estimarea costului contractului nu reflectă realitatea din piață sau criterii subiective ori neclare de selecție.

La nivel european, un raport recent al Curții de Conturi aduce și o altă explicație pentru scăderea concurenței și anume ponderea mare a atribuirilor directe. În cazul fenomenului „unicul ofertant”, aceeași instituție plasează România la o rată a contractelor de 45% în 2025 față de 42% în 2024, procent care apare în situația ANAP. Același raport precizează că, în zece ani (2011 – 2021), achizițiile cu un singur ofertant desfășurate în UE s-au dublat, subliniind că „statele membre nu acordă atenție cauzelor profunde ale concurenței limitate”.

Ce face ANAP pentru a limita fenomenul

În document, autoritatea susține că realizează periodic acțiuni de supervizare tematică privind nivelul concurenței și conformitatea ofertelor în procedurile de atribuire. Cea mai recentă a avut loc în 2025 și a vizat o problemă similară: unele licitații ajung să fie adjudecate tot în baza unei singure oferte, dar în condițiile în care au existat și alți participanți, iar dosarele acestora au fost respinse. „În aproximativ 18% din cazurile analizate, au fost constatate situații de neuniformitate în evaluare, în special în legătură cu formularea și utilizarea solicitărilor de clarificări sau cu aprecierea unor abateri de natură formală”, conform ANAP.

Autoritatea a precizat că, în urma controalelor, a formulat recomandări atât către entități contractante, cât și operatori. Unele descoperiri ale ANAP au fost înaintate Curții de Conturi și Consiliului Concurenței pentru verificări suplimentare, dar instituția nu a oferit detalii în acest sens. 

În ciuda analizelor ANAP și verificărilor instituțiilor de control, ponderea contractelor atribuite cu un singur ofertant continuă să crească în România, tendință remarcată și la nivel european, după cum arată rapoartele citate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro