Jocurile foamei din luna mai. În meniu? Cursul de schimb și dobânzile

Despre pierzătorii reali ai jocului politic al Băncii Centrale, am scris negru pe alb, încă în urmă cu un an: populația, companiile, statul român. Am detaliat și mecanismele: BNR a apărat un curs de schimb (5 lei pentru un euro) care nu era de apărat, a oferit cursuri de ieșire prietenoase (nepenalizatoare) capitalurilor „vagaboande” și a scumpit toate dobânzile la care se împrumută populația, companiile românești, și statul român.

Parte din această protecție oferită capitalurilor „vagaboande” în jocul politic al BNR se regăsește în factura de dobânzi a datoriei publice din 2025: suma dobânzilor plătite de statul român în 2025 a crescut cu aproape 40% față de 2024, de la 36,3 miliarde de lei la 50,5 miliarde de lei.

Jocurile foamei din mai 2025

Reiau sintetic evenimentele din mai 2025, așa cum le-am descris atunci, pentru a arăta cum a fost în mai anul trecut și cum este în mai anul acesta.

• Vineri, 2 mai 2025: cursul euro-leu rămăsese sub valoarea de 5 lei (4,9773 lei), impasibil la turul 1 al alegerilor prezidențiale, care se relua duminică, 4 mai 2025.
• Luni, 5 mai 2025: George Simion este anunțat câștigător al primului tur al prezidențialelor și se califică alături de Nicușor Dan în turul doi, programat pentru 18 mai 2025. Cursul de schimb rămâne înghețat, sub 5 lei (4,9775 lei), iar dobânda ROBOR la trei luni este comunicată la nivelul de 5,9%.

Și de aici începe joaca (psihoza) cursului. Țineți minte că, pe termen scurt, BNR poate duce cursul exact acolo unde vrea. Ceea ce nu coincide întotdeauna cu interesul economiei. Spre exemplu, în mai 2025, joaca cu cursul din partea BNR a condus la creșterea semnificativă a dobânzilor, alimentând „setea” capitalurilor „vagaboande” de dobânzi mari.

Iată cum a continuat în mai 2025:

• Marți, 6 mai 2025: dimineața, cursul de schimb se tranzacționează sub 5 lei (a doua zi de impasibilitate față de finala Simion-Nicușor). Totuși, spre prânz începe o ușoară depreciere a leului, astfel încât la ora 13.00, BNR comunică un curs de 5,03 lei pentru un euro. Dobânda ROBOR urcă ușor, la 6,08%, sugerând intervenții valutare de mică amploare ale BNR în jurul valorii de 5 lei pentru un euro, cu alte cuvinte, creșterea un pic peste nivelul psihologic de 5 lei pentru un euro a fost dorită de BNR și așa cum a demonstrat întreaga zi anterioară (prima de după turul 1), nu a avut nicio legătură cu rezultatul din prima rundă de alegeri.

În după-amiaza respectivă, Marcel Ciolacu își anunță demisia din funcția de premier al Guvernului, iar seara guvernul devine interimar prin demisia lui (așa cum și în mai 2026) avem guvern interimar. 

Moment perfect pentru ca BNR să declanșeze „psihoza de curs” pentru a deturna deprecierea ușoară cauzată de iminența demisiei lui Ciolacu și pentru a da sentimentul că deprecierea leului este cauzată de faptul că Simion a ajuns în turul 2. Cum face asta BNR?

• Anterior depunerii demisiei lui Ciolacu din 6 mai 2025, îl convocase deja pe ministrul de atunci al finanțelor, Tanczos Barna (autorul unuia dintre cele mai mincinoase bugete de stat vreodată, pe fondul „fezandării” de către BNR), în ceea ce Isărescu a numit „celulă de criză”. Tanczos Barna a dezvăluit întâlnirea de atunci, numind-o „o discuție lungă”. Prin „celula de criză” din 6 mai 2025, BNR își pune în practică intenția: de a deprecia leul ca să creeze o psihoză legată de Simion, apoi de a interveni pe piața valutară ca să pozeze în salvator. Prețul acestui joc politic plătit de populație, companii și statul român? Creșterea dobânzilor de finanțare.
• Miercuri, 7 mai 2025, BNR pune în operă psihoza: începe să intervină în piață (dobânzile cresc la 6,47%), lasă cursul să se deprecieze până la aproape 5,1 lei (5,0991) după care vinde masiv euro (absorbind lei din piață și majorând astfel dobânzile). Rezultatele „celulei de criză” a lui Isărescu?

1. În dimineața zilei de miercuri, 7 mai, ministrul „fezandat” al finanțelor: „este posibilă o aterizare hard”
2. Ulterior, în ziua de joi, 8 mai 2025, voci din „ograda” domnului Isărescu: 

• „Leul pierde  câte 1% pe zi de marți încoace. Panică? Sper să nu ajungem acolo.”
• „ROBOR a crescut de la 5,93% marți, la 7,25% azi. Asta înseamnă creștere de peste 22%.”
• „Statul nu a reușit să se împrumute la bănci nici măcar 500 de milioane de lei, dobânzile urcând la cer”
• „Dacă nu schimbăm direcția vaporului numit România, duminica viitoare (n.r. la alegeri), Titanic scrie pe noi”.

Ați înțeles? E ca în bancul ăla, în care BNR împinge „baba” pe scări și o întreabă, cu mirare, de ce fuge?

Soluția nepolitică din partea BNR ar fi fost să fi lăsat cursul să se deprecieze, să nu pună paie pe foc, și ulterior cursul lăsat liber să își revină. Soluția politică aleasă deliberat de BNR a fost atunci să declanșeze „psihoza de curs” în context electoral și să scumpească împrumuturile pentru populație, companii și statul român. 

Dobânda ROBOR a ajuns în 16 mai 2025 la 7,39%, pornind de la 5,9% în 5 mai 2025 și a rămas peste 7% pentru o bună perioadă de timp. Câștigătorii? Capitalurile „vagaboande” cărora țarul politicii monetare le promisese dobânzi mari și cursul cum au stabilit. Prețul? Miliarde de euro risipite atunci din rezerva valutară, BNR apărând nivelul de curs de 5,1 lei pentru un euro (care nu era de apărat).

De altfel, în jurul acestui nivel a stat cursul euro tot anul care a urmat (fără intervenții de în piața valutară de amploarea celor prin care BNR a jucat politic). Până în mai 2026.

Jocurile foamei din mai 2026

După un an, în mai 2026, o nouă tură de depreciere pentru leu. Diferența este însă că BNR nu a mai jucat politic pentru favorizarea directă prin oferirea de cursuri de schimb nepenalizatoare capitalurilor „vagaboande”, ci a ales, în opinia mea doar să mai „ciugulească” din puterea de cumpărare a populației.

Diferențele fundamentale între mai 2025 și mai 2026 sunt că acum: 

• nu am mai avut alegeri; 
• BNR, care a contribuit în ultimul an la majorarea facturilor de dobânzi pentru toți, la decapitalizarea economiei prin dobânzi înalte (fără succes în privința inflației) și la o recesiune mai adâncă decât s-ar fi putut (în cazul în care ar fi scăzut dobânda de politică monetară), nu a mai transmis „înțelepciunea sa” de intervenție pe curs într-o nouă rundă de dobânzi majorate. Deci, se poate.

Asemănarea fundamentală este că și atunci și acum, avem guvern interimar, cu puteri limitate.

Statisticile zilnice din piața monetară și graficele din piața valutară nu sugerează în niciun caz intervenții pe curs de amploarea celor din urmă cu un an, deși deprecierea este chiar mai mare. BNR nu a mai absorbit leii din piață prin intervenții pe curs, și prin urmare, dobânzile nu s-au majorat.

Adică, situația din mai 2026 față de mai 2025 arată că BNR, neacționând în context electoral, nu a mai ales să scumpească dobânzile (oricum cele mai înalte din toată Uniunea Europeană, și atunci și acum). Ceea ce, în opinia mea, subliniază încă o dată cât de nocivă pentru interesele economiei naționale a fost în mai 2025 transmiterea jocului politic al BNR în majorarea dobânzilor.

În mai 2026, cursul euro-leu a pornit de la 5,1 lei în 28 aprilie 2026 pentru ca, pe fondul moțiunii de cenzură anunțate, să urce înainte de vot, în trei ședințe, până la 5,21 lei pentru un euro. În acest context, o depreciere de 2% fără intervenție pe curs, este exact ceea ce trebuia să facă BNR și în mai 2025, dacă nu juca politic.

A doua zi după moțiune (pe 6 mai 2026), cursul urcă spre 5,27 lei pentru un euro. Deprecierea este privită ca semnificativă, dar datele din piața monetară sugerează că BNR nu a intervenit în piața valutară, ROBOR la 3 luni spre exemplu a rămas în jur de 5,9% pe an (nu e amuzant? La fel ca în urmă cu un an, de unde a pornit psihoza declanșată de BNR și care a urcat dobânzile spre 7,3% în câteva zile).

Și nu e amuzant și că euro-leu a revenit de la 5,27 spre 5,2 lei, fără ca BNR să majoreze dobânzile din piața monetară?

De ce? În opinia mea, probabil că o bună parte din capitalurile „vagaboande” au ieșit deja din România în ultimul an, la scutul „ambasadorului” lor. Prin urmare, BNR nu a mai avut de ce să le ofere de această dată „cursuri nepenalizatoare” (ci eventual „altele”).

Acum BNR a ales să facă altceva: să îi „tundă” pe românii care au economisit în lei, spre exemplu în titluri de stat în lei cu dobândă de 7%. Inflația lui Bolojan și a lui Isărescu le-a creat deja randament negativ (câștigurile primului an au fost sub inflație). Acum, mai urmează o tundere prin depreciere (pentru toți, respectiv inflație după inflație).

Iar dacă BNR va majora cumva dobânda de politică monetară în perioada următoare (pretextând „lupta cu inflația” într-o economie în recesiune), atunci se va naște o nouă dimensiune a evoluției cursului de schimb. Vedem în zilele următoare.

Până atunci, diferența dintre jocurile foamei din mai 2025 și cele din mai 2026 îmi arată un adevăr pe care cineva care a condus BNR timp de 36 de ani neîntrerupt nu ar vrea să-l înțelegi vreodată: când Banca Centrală joacă politic, factura e direct la tine în buzunar, sub egida unei „stabilității” de fațadă (dobânzile plătite de statul român au crescut în 2026 cu aproape 40% față de 2025).

Astăzi, când instituția nu mai are de ce să dea nici doi bani pe destinul politic al lui Bolojan, demonstrează că o politică monetară fără psihoze induse este asociată cu dobânzi care nu pedepsesc suplimentar economia reală (deja pedepsită rău în ultimul an de Bolojan și Isărescu și băgată în recesiune).

Cei care am fost „tunși” prin dobânzi, acum suntem „bărbieriți” prin depreciere. În Jocurile Foamei de la București, singura certitudine este că „oamenii serioși” și capitalurile „vagaboande” au prioritate, în fața intereselor generale ale populației. Noi doar le plătim tribut pentru a fi „protejați” de un astfel de stat.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE