Industria jocurilor de noroc amenință cu procese la Iași, în timp ce primăria pregătește interzicerea păcănelelor. Mizele unui proiect vulnerabil juridic

Închise, dar funcționale până la expirarea autorizației

Discuția privind interzicerea păcănelelor a căpătat la Iași o puternică conotație politică, cu discuții în contradictoriu în care este vânturat impactul social. Partidele cu reprezentare în Consiliul Local (CL) Iași s-au raliat ideii de închidere a afacerilor, dar își dispută paternitatea. La începutul lunii martie, Primăria Iași a tranșat discuția și a publicat un proiect de hotărâre care urmează să fie supus aprobării plenului CL. 

„Operatorii economici care deţin autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc de la Comitetul de Supraveghere al Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc, valabilă la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, își pot continua activitatea doar până la expirarea perioadei de valabilitate a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc”, este articolul-cheie din actul administrativ.

Conform OUG 77/2009, privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, o autorizație este valabilă 12 luni de la momentul acordării, cele mai recente avize emise la Iași datând din această lună.

„Interzicerea jocurilor de noroc va duce la scăderea numărului de persoane cu comportament antisocial sau infracţional, la reducerea incidenţei dependenţei de jocuri și a patologiilor asociate (depresie, anxietate, tendinţe suicidale), la diminuarea cazurilor de abandon familial, neglijare a minorilor și violenţă domestică cauzate de pierderile financiare masive la păcănele”, a declarat primarul Mihai Chirica, la momentul lansării proiectului.

Anunțul edilului a fost salutat de o serie de organizații neguvernamentale care au depus inclusiv memorii de susținere la primărie, conform purtătorului de cuvânt al instituției, Sebastian Buraga. Însă a reacționat și industria jocurilor de noroc. Din informațiile Libertatea, municipalitatea primește zilnic cu petiții împotriva aprobării proiectului: atât din partea companiilor de profil, cât și a angajaților – multe dintre sesizările salariaților sunt identice, doar numele diferă.

Proiect vulnerabil juridic: riscă să fie anulat în instanță

Proiectul are mai multe vulnerabilități juridice care ar putea duce la anularea sa în instanță, susțin operatorii din domeniu. Primăria a publicat inițiativa pe repede-înainte și este amenințată cu acțiuni în contencios administrativ. Un prim aspect sesizat vizează un caracter discriminatoriu. Firmele de profil invocă faptul că proiectul este selectiv: sunt interzise jocurile de noroc, dar nu și pariurile pe competiții sportive. 

„Consiliul Local nu are competența legală de a decide care dintre categoriile de jocuri de noroc sunt permise și care sunt interzise. (…) Pariurile sportive nu beneficiază de un regim juridic special în legislația jocurilor de noroc – sunt licențiate de aceeași instituție, pe baza aceluiași cadru legal, și sunt supuse aceluiași regim fiscal”, se arată într-o sesizare a DMS Bet Live SRL.

În același timp, firma spune că proiectul nu are la bază studii de impact, iar necesitatea măsurii nu ar fi demonstrată. 

„Afirmațiile privind impactul social sunt de natură declarativă și generică, fără ancorare în date concrete specifice comunității locale. Trimiterea la clasificările OMS, deși corectă în principiu, nu substituie obligația autorității de a demonstra impactul concret la nivel local”, mai arată firma.

Poziții similare au avut și alte companii din domeniu, fiind propuse alternative: zonare restrictivă, cerințe de suprafață minimă, limitări de program, taxa locală substanțială și regulament riguros cu criterii stricte de autorizare.

Alte sesizări au fost depuse de cluburile de poker din Iași. „Nu cerem un privilegiu, cerem o distincție pe care restul lumii a făcut-o deja. Pokerul este un sport al minții și iscusinței. Nu este joc de noroc și nu poate fi pus laolaltă cu celelalte activități”, se precizează în petiții.

Peste 50 de sesizări identice de la angajați

Un alt motiv invocat de firme este pierderea a sute de locuri de muncă. Conform informațiilor Libertatea, Primăria Iași a primit până acum peste 50 de sesizări de la persoane fizice: textul este identic, dar semnatarii sunt diferiți, fiind vorba despre salariați din domeniu.

„O eventuală decizie de închidere totală a acestor activități ar avea un impact direct asupra angajaților, generând pierderea locurilor de muncă pentru zeci sau chiar sute de persoane din municipiul Iași. În realitate, efectele ar fi resimțite de un număr mult mai mare de oameni, deoarece în spatele fiecărui angajat există o familie care depinde de venitul respectiv. În același timp, trebuie avut în vedere faptul că piața muncii nu oferă în prezent suficiente alternative care să poată absorbi într-un timp scurt un număr atât de mare de angajați”, este un fragment din petiție.

Angajații solicită o analiză detaliată a impactului economic și social al unei astfel de decizii, fiind subliniat că eliminarea totală a sălilor de jocuri nu duce neapărat la dispariția fenomenului, ci la mutarea acestuia în mediul online sau „în zone mai puțin reglementate”.

Psiholog: „E o măsură utilă, dar nu este suficientă”

Cristian Grigore, psiholog din Iași, a declarat pentru Libertatea că măsura interzicerii păcănelelor este una utilă, dar nu este suficientă. Potrivit acestuia, o parte dintre persoanele dependente de jocuri de noroc vor renunța la ele, dar unele vor migra către alte adicții sau vor continua în medii alternative (online, piața neagră etc.). 

El a subliniat că pentru reducerea unor astfel de comportamente adictive este nevoie de măsuri consistente de prevenție, nu doar de interdicții administrative.

„Sunt niște efecte cumplite. Acum lucrez la cabinetul meu cu o persoană care, în trei zile, a dat la jocuri de noroc 30.000 lei, bani împrumutați de la acele bănci care aprobă credite rapid și cu dobânzi mari. Într-o lună trebuie să returneze dublul sumei respective, iar acest lucru influențează enorm de mult calitatea vieții acelei persoane. Cele mai multe persoane care alunecă în această adicție dezvoltă tulburări de depresie și de anxietate cumplite, sentimente de rușine și se izolează foarte mult și, implicit, este afectată și dinamica familiei”, a mai spus psihologul Cristian Grigore.

În paralel cu argumentele sociale, miza economică a industriei rămâne una semnificativă.

Peste 130 de spații comerciale din oraș ar fi eliberate

O analiză Libertatea privind operatorii autorizați arată că, în Iași, în prezent, sunt 23 de firme care gestionează 1.243 de aparate de tip slot-machine care ar urma să fie interzise. Acești operatori ar urma să elibereze 131 de spații comerciale în care își derulează activitățile, de regulă fiind vorba despre locuri închiriate.

Peste 45% din piață este dominată de firmele consacrate la nivel național, cu sediul la București, iar 33% de jucători sunt locali, în timp ce celelalte societăți sunt din diverse zone ale țării. 

Firmele ieșene au peste 400 de mijloace de joc, iar în 2024 au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 150 milioane de lei, în condițiile unui profit de doar 7,3 milioane lei și un număr de aproape 400 de angajați. Unele dintre aceste firme și-au extins operațiunile și în alte județe, astfel că parte din încasări provin din afara Iașului.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Studiu de caz: ce costuri are un operator cu 6% din piață

Un studiu de caz relevant este în situația Max Bet SRL, din București. Din documentele consultate de Libertatea rezultă că firma are o cotă de 6% din piața ieșeană: societatea activează în trei spații comerciale (circa 700 de metri pătrați, în total) cu 77 de aparate și 22 de salariați. Cota de piață se referă strict la numărul de aparate din totalul celor licențiate la nivelul orașului.

Valoarea anuală a taxelor specifice jocurilor de noroc achitate la bugetul de stat se ridică la 2,6 milioane de lei doar pentru activitățile de la Iași. În același timp, valoarea anuală a costurilor pentru susținerea operațiunilor locale (salarii, furnizori, chirii etc.) se ridică la 1,4 milioane de lei.

Extrapolând la întreaga piață de profil, strict în cazul taxelor specifice jocurilor de noroc, atunci încasările estimate la bugetul local ar putea depăși pragul 40 milioane de lei anual. Miza financiară este sugerată în mod repetat municipalității în mai multe dintre petițiile depuse până acum.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro