Contestă statul, contestă promisiunile politice, contestă-l pe Băluță, care zice că se vor întoarce copiii într-un an și nu o face. Dar nu contesta expertiza unui inginer.

Matei Sumbacu, Asociația Re:Rise:

Primăria Sectorului 4 a cerut în mod repetat, inclusiv în instanță, mutarea Colegiului Gheorghe Șincai în altă locație, pentru a-l consolida. De cealaltă parte, părinții elevilor și profesorii rămân pe poziții.

Întrebați de ziar cum explică argumentele contestării, în condițiile în care nu sunt experți, părinții și conducerea acuză instituția al cărui șef e Daniel Băluță că are „propriile interese” pentru care face presiuni pentru relocare. 

Elevii, profesorii și părinții copiilor au protestat aproape zilnic la începutul anului, în curtea Colegiului „Gheorghe Șincai”. Foto: Vlad Chirea
Protestele de la începutul anului ale elevilor, profesorilor și ale părinților copiilor, în curtea Colegiului Gheorghe Șincai. Foto: Vlad Chirea

Ei pun expertiza sub semnul întrebării. Ce spune, în aceste condiții, un specialist neutru, neimplicat în conflict? Conversația trebuie citită cu precizarea că expertul nu cunoaște clădirea „Șincai”, dar oferă perspective despre situații asemănătoare, zidării, expertize.

„Cum poți supraviețui unui cutremur?”

Miza este mutarea și consolidării unei clădiri încadrate, după o expertizare din 2019, în clasa a II-a de risc seismic.

Inginerul Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, explică natura unei expertize tehnice, riscul subiectivității ei și cum poate fi manipulată „dacă chiar ai intenții rele”.

Matei Sumbasacu are 33 de ani și un masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic. ONG-ul pe care l-a fondat se ocupă de găsirea și implementarea unor proiecte pentru conștientizarea asupra riscului la cutremur.

Chiar recent, Re:Rise, împreună cu ARCEN, a lansat „Cum poți supraviețui unui cutremur?”, un ghid de pregătire în cazul unui seism.

Inginer, despre Colegiul Șincai: „Contestă-l pe Băluță, dar să nu ne prefacem că acea clădire nu e vulnerabilă”
Matei Sumbasacu

Dincolo de simpatiile politice este riscul seismic

– Ca inginer care privește din afară, cum vi se pare dezbaterea din jurul Colegiului Gheorghe Șincai? Nu clădirea în sine, pe care nu o știți, situația.
– Liceul Șincai face parte din categoria liceelor interbelice, care sunt niște licee vulnerabile seismic. Sunt clădiri făcute într-o perioadă în care codurile de proiectare nu erau foarte bine dezvoltate pentru seism. Siguranța seismică nu era neapărat o temă importantă în proiectare înainte de 1940. Din punctul ăsta de vedere, e foarte probabil ca acel liceu să fie vulnerabil. Acum, că nu e atât de vulnerabil pe cât spun unii, e o altă discuție.

Nu cred că ar avea cum ca acel liceu să treacă de clasa a II-a de risc seismic, în clasele a III-a sau a IV-a, unde sunt clădirile mai puțin vulnerabile.

Matei Sumbasacu:

– Spuneți că, chiar dacă s-ar face o reexpertizare, așa cum își dorește conducerea colegiului, e foarte probabil ca încadrarea să nu se îmbunătățească? În clasa a II-a a fost încadrat după expertiza din 2019.
– Da, dar eu vorbesc doar din ce știu din spațiul public. Oricum, mi se pare o discuție care are o încărcătură emoțională și poate un pic politică și noi, Re:Rise, am încercat să ne ferim de asta atunci când am vorbit despre risc seismic. Una sunt simpatiile sau antipatiile unei persoane sau alteia, și alta e când vorbim despre o chestie care până la urmă se verifică într-un fel. Riscul seismic e o chestie transpolitică.

Se pornește „de la filosofia clădirii, de la alcătuirea structurală”

Inginer, despre Colegiul Șincai: „Contestă-l pe Băluță, dar să nu ne prefacem că acea clădire nu e vulnerabilă”
Colegiul Național Gheorghe Șincai

– Cum se face o expertiză tehnică?
– Privești o clădire din trei puncte de vedere. Aș spune întâi că, atunci când se expertizează o clădire, există o oarecare doză de subiectivism. O clădire încadrată în clasa I de risc seismic poate fi apoi scoasă la o reexpertizare.

Expertizarea tehnică nu e o chestie algoritmizată și nici algoritmizabilă. Dar oamenii care fac aceste expertizări sunt experți tehnici cu 25 de ani de experiență în proiectare.

Matei Sumbasacu:

Deci ai un punct de vedere care ține, dacă vrei, de filosofia clădirii, de alcătuirea structurală. Adică te uiți la clădire, vezi cât de simetrică este. Ca să-ți dai seama cam în ce măsură este pregătită clădirea aia pentru cutremur la nivel de principiu.

Ăsta este unul dintre punctele unde e mult loc de subiectivism. E o povestire, se uită un expert la clădire și scrie ce crede despre clădirea aia. Nu e niciun calcul, există niște argumente luate în considerare. Când se uită alt expert la clădire poate considera alte chestii importante.

– Această primă perspectivă, de concepție, ce pondere are în decizia finală?
– Cele trei puncte de vedere au pondere egală.

– Cum se comportă, în general, o clădire unde e zidărie, cum e la „Șincai”?
– Eu nu știu foarte bine clădirea și fără să văd nu pot să bag mâna-n foc. Dar dacă este o clădire la care nu s-a mai intervenit nu văd nicio șansă să fie mai bine. Înseamnă că este o clădire foarte prost pregătită pentru cutremur. Se sprijină doar pe zidărie. Și astfel de clădiri sunt subestimate. Nu știm să calculăm contribuția zidăriei la a duce sarcini seismice.

„La un cutremur, clădirea trebuie să disipe energia”

– E vorba de material?
– Și de material. Ce ne interesează pe noi la un cutremur? Rezistența, capacitatea de a se opune eforturilor generate, dar și mai important, deși ignorăm asta, capacitatea de disipare a energiei.

Un cutremur mișcă clădirea și atunci clădirea aia, ca să nu se mai miște la fel de rău, trebuie să disipe energie, să scape de ea. Sunt două moduri prin care poate scăpa clădirea de energie: ori să se rupă în diverse locuri, ori să existe frecări între elemente, astfel încât să producă energie termică.

Atunci când vorbești despre un material la cutremur, nu trebuie să te gândești doar la cât de tare e. Zidăria are această foarte drăguță proprietate de a disipa foarte multă energie când se rupe. Și de a se rupe controlat. Are aceste avantaje. Și dezavantaje, că la noi, zidăria nu e foarte bine menținută și e foarte sensibilă la apă.

În România, cutremurul luat în calcul la expertiză a fost crescut recent

– Care este al doilea punct de vedere al expertizării?
– Criteriul calcului. Iau planurile, fac măsurătorile clădirii, știu și materialele din care este făcută și după ce știu toate lucrurile astea, fac un model matematic al clădirii. Adică efectiv un model 3D, în care spun ce elemente sunt și unde. După asta, pun un cutremur pe el. Un cutremur de calcul. Avem niște accelerații în funcție de unde te afli în România și proiectezi clădirea la anumite accelerații laterale. Adică practic cât de mare poate fi efectul în cazul unui cutremur în acea zonă. Și se calculează cât poate duce clădirea, în procente.

În cerințele expertizelor noastre, cutremurul de calcul a fost crescut destul de recent, așa că doar clădirile construite mai nou au fost calculate la cel de azi.

Cum se poate manipula un raport de expertiză

Gradele de risc seismic din acest punct de vedere sunt împărțite așa: dacă poate duce 25 la sută sau mai puțin este în clasa I de risc seismic. Dacă poate duce între 25 la sută și 50 la sută este clasa a II-a. Între 50 la sută și 75 la sută este clasa a III-a și mai mult de 75 la sută este în clasa a IV-a. Este criteriul care implică cea mai puțin doză de subiectivism pentru că este matematică.

Cu toate că, în momentul în care nu dau rezultatele pe care le vrei tu ca să mulțumești clientul, adică cel care ți-a plătit expertiza, ai unde să bagi niște virgule, dacă chiar ești rău intenționat, în așa fel încât să nu le vadă nimeni și să meargă totul în direcția în care vrei tu.

Matei Sumbasacu:

– Adică, la limită, poți introduce niște virgule astfel încât să iasă o anumită clasă de risc?
– Chiar și la acest criteriu, cel mai obiectiv, da. La acest model matematic trebuie să definești toate interacțiunile. În momentul în care cineva se uită la rezultatele dintr-un astfel de model nu are timp fizic să vadă tot ce ai modelat acolo. Adică dacă chiar ai fi rău intenționat ai putea să ascunzi și în această parte a analizei, cea mai obiectivă, niște chestii care să dea un anumit rezultat.

Așa e știința. Cu cât e un experiment mai complicat și mai greu de înțeles, cu atât oamenii ăia de știință sunt mai greu de verificat dacă au făcut corect. Mai ales când vorbim despre comunicare publică științifică.

„Subiectivismul nu e rău, avem nevoie de experți care să spună că o clădire e bună sau rea”

– Și a treia etapă a expertizei?
– Al treilea punct de vedere este cel al istoricului clădirii. Un expert se uită la relatările vremii, la consemnări. În esență, o expertiză are foarte mult subiectivism. Singurul mod în care putem privi această ambiguitate este să lăsăm experții să-și aducă contribuția. Eu aș zice chiar să-i responsabilizăm. Ești expert? Ok. Ți-a dat statul o ștampilă și un certificat pentru că tu ești omul ăla care poate să se uite la o clădire și să spună, cu un procent acceptabil, că e bună sau rea.

Subiectivismul nu e rău. Ba chiar aș zice că ar trebui să ne ferim de o algoritmizare totală a procesului de expertizare, pentru că atunci de ce mai avem nevoie de experți? Unde intră simțul tehnic?

Matei Sumbasacu:

Dacă în anii 90 o expertizare era mult mai sumară, acum, după normativele după care funcționăm, o expertizare e un adevărat efort, are nevoie de resurse importante.

Revenind la „Șincai”, înainte de 1940 (colegiul a fost construit în 1924-1928, n.red.) nu existau coduri de proiectare a clădirilor. Nu a fost gândit să facă față la cutremur. 

Consolidarea cu elevii la ore nu este o idee bună, spune inginerul

– La Colegiul Șincai ultima consolidare s-a făcut acum aproape 30 de ani.
– Faptul că s-au făcut lucrări în anii 90 e un plus, față de alte licee care sunt în aceeași situație. O clădire are durată de viață de 50 de ani și în momentul în care intervii la ea, în teorie îi prelungești durata de viață cu niște zeci de ani. Dacă se face și mentenanță între timp, desigur. Nu faci niște lucrări și după-aia nu mai faci nimic.

Ar putea fi făcute lucrările cu elevii înăuntru, așa cum și-ar dori părinții și profesorii?
– Această temă a lucrărilor cu oamenii acolo este foarte răspândită. Există un exemplu, Facultatea de Construcții. I-a fost adăugat un corp și a fost consolidată fără a fi evacuată. A durat cam cinci ani.

Cred că s-ar putea face, dar etapizate. Deci da, în pași mici. Deși e foarte greu. Condițiile de șantier nu prea fac casă bună cu condițiile de învățare.

În același timp, ok, facem consolidare etapizată. Dar ce se întâmplă dacă vine cutremurul și îi prinde pe elevi în partea proastă în care învață? A fost sau nu a fost o idee bună consolidarea etapizată?

Matei Sumbasacu:
Inginer, despre Colegiul Șincai: „Contestă-l pe Băluță, dar să nu ne prefacem că acea clădire nu e vulnerabilă”

„Contestă-l pe Băluță, nu contesta un inginer”

– Cu datele incomplete pe care le aveți acum la dispoziție, v-ați lăsa copilul acolo?
– Eu, dacă aș avea pe cineva drag acolo, nu știu dacă aș face asemenea presiuni. Pe de altă parte, majoritatea școlilor din România sunt vulnerabile seismic. Să nu îl lași pe copil la școală într-o clădire cu risc II ar însemna homeschooling. În Câmpina, cel mai bun liceu, cel pe care l-am făcut eu, este cu risc seismic.

Din punctul de vedere al unui inginer, răspunsul meu este nu, nu mi-aș lăsa copilul acolo. Dar realitatea este asta. Și în același timp, poate părinții au argumentele lor.

Dar este o discuție ce ar trebui purtată cu primăria. Întrebată de ce nu au început lucrările. Să vii să contești o expertiză care zice „ai grijă, că poate să pice pe tine” nu e corect. Contestă statul, contestă promisiunile politice, contestă-l pe Băluță, care zice că se vor întoarce copiii într-un an și nu o face. Clar. Dar să nu ne prefacem că acea clădire nu este vulnerabilă.

Ce spune despre România un japonez care s-a mutat din 2007 aici. A remarcat un mare defect la români
PARTENERI - GSP.RO
Ce spune despre România un japonez care s-a mutat din 2007 aici. A remarcat un mare defect la români
Carmen Tănase rupe tăcerea despre motivul pentru care refuză testarea și vaccinarea anti-Covid-19: „Niște minciuni care...
Playtech.ro
Carmen Tănase rupe tăcerea despre motivul pentru care refuză testarea și vaccinarea anti-Covid-19: „Niște minciuni care...
Un tată sfâșiat de durere l-ar fi obligat pe pedofilul care i-a abuzat fetița să-și sape singur groapa, apoi l-ar fi ucis, în Rusia
Observatornews.ro
Un tată sfâșiat de durere l-ar fi obligat pe pedofilul care i-a abuzat fetița să-și sape singur groapa, apoi l-ar fi ucis, în Rusia
Horoscop 22 septembrie 2021. Gemenii încep o nouă etapă pentru sfera sentimentală, una luminoasă și frumoasă
HOROSCOP
Horoscop 22 septembrie 2021. Gemenii încep o nouă etapă pentru sfera sentimentală, una luminoasă și frumoasă
Președintele care s-a autoproclamat „cel mai cool dictator din lume” și a adoptat bitcoin ca monedă oficială
Știrileprotv.ro
Președintele care s-a autoproclamat „cel mai cool dictator din lume” și a adoptat bitcoin ca monedă oficială
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Telekomsport
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Ce trebuie să știi despre programul Act for Good
PUBLICITATE
Ce trebuie să știi despre programul Act for Good