Institutul de Fizica Pământului ar fi subfinanțat. Angajații nu au mai primit fonduri din decembrie 2017
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Institutul de Fizică a Pământului ar fi subfinanțat și nu sunt fonduri necesare pentru a susține funcționarea rețelelor de observatoare seismologice. Din cauza lipsurilor, angajații se plâng că nu au mai primit fonduri din luna decembrie 2017, spun surse din cadrul INFP. Mai mult, România ar putea fi exclusă de la masa marilor institute din lume.UPDATE 15:25: Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a primit în primele trei luni ale acestuia an mai puțin de jumătate din banii necesari pentru funcționarea rețelei seismice. Asta a precizat directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, care a lăsat de înțeles că se ia în calcul tăierea salariilor.
„Ni s-au alocat 770.000 de lei pe primul trimestru, care ar însemna sub jumătatea funcţionării instalaţiilor de interes naţional pe care le are reţeaua. Banii ni se dau pe trimestru, nu ştii câţi ţi se dau, cum se dau. (...) A trebuit să întrunesc comitetul de direcţie lunar ca să le explic care este problema. La ultima întâlnire, le-am zis că într-o lună de zile trebuie să ciuntim salariile. Noi am suportat şi salariile şi aceste plăţi. Dar trebuie să dăm banii înapoi la bănci. Am dat o decizie să tăiem bonurile de masă deocamdată şi avem suspendate anumite plăţi către furnizorii noştri de servicii", a declarat, pentru sursa citată, Constantin Ionescu, directorul general INFP.
Constantin Ionescu a menționat că a fost în audiență la Ministerul Cercetării, instituție de care aparține INFP și spune că nu a primit explicații pentru a lămuri situația.
„Am avut două intervenţii, adrese înregistrate la Ministerul Cercetării, am fost în audienţă, ni s-au explicat anumite lucruri care nu m-au lămurit. Am înţeles, din ce v-a comunicat dumneavoastră domnul ministru, că eu sunt de vină. Sunt de vină pentru ce? Pentru că am cheltuit banii şi am asigurat o funcţionare normală a unei instituţii? În momentul în care întrerupi o reţea de genul asta, să o repui în funcţiune înseamnă că trimiţi oameni la fiecare staţie în parte, care sunt în toată România. Dacă primeam aceiaşi bani ca anul trecut sau ca acum doi ani, era o funcţionare bună. Eu sunt în acest institut de 30 de ani, nu s-a întâmplat niciodată să nu funcţioneze reţeaua seismică", a mai spus Ionescu.
Joi, angajații au primit banii pentru luna ianuarie, susține directorul general al INFP.
„Până acum am cheltuit din buzunarul nostru. Ieri am aflat că s-a făcut o plată pentru ianuarie, practic, aşteptăm să primim aceşti bani. Noi am înaintat documentele pentru aceşti bani. Vorbim despre salariile operatorilor, avem 10 observatoare în ţară, cu oameni care le întreţin. Toate aceste observatoare sunt ale statului român, noi administrăm bunurile statului român. (...) Practic, toată activitatea noastră se adresează cetăţenilor din România, nu se adresează cercetătorilor din institut", a adăugat şeful INFP.
Știrea inițială
Astfel, activitatea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului este afectată de lipsa fondurilor, scrie Mediafax.ro.
„De la începutul anului şi până astăzi nu ne-au dat niciun ban pentru reţeaua de interes naţional numită reţeaua de observatoare seismologice. Este o sumă aferentă lunii ianuarie, februarie, martie, aprilie şi o parte din decembrie, pe care nu vor să ne-o deconteze. Directorul şi cu directorul general, cu contabila, au fost la ministru, s-a dat dispoziţie să se plătească, nu s-a plătit nimic. Reţeaua acoperă toată ţara, avem la Vrâncioaia, la Ploştina, la Muntele Roşu, la Carcaliu, la Târguşor, în Oltenia, în depresiunea Haţeg, la Deva, în Munţii Apuseni, în nord în Maramureş, Crişana", au declarat, pentru sursa citată, surse din cadrul INFP.
În lipsa unui buget care să acopere cheltuielile de funcționare, INFP ar fi în imposibilitatea de a mai colecta date și de a stabili zonele de producere a unor cutremure sau intensitatea acestora, menționează sursa citată.
Mai mult, România ar putea fi exclusă de la masa marilor institute din lume cu care INFP face schimb de date.
„Ce înseamnă subfinanţare? În momentul în care se strică ceva nu mai avem bani să reparăm. Dacă se strică reţeaua, nu mai furnizăm date concrete. Şi o baterie dacă trebuie să schimbi, schimbi, una, două, trei din banii tăi, dar nu poţi face lucrul ăsta la infinit. Dacă nu avem bani, reţeaua poate ajunge în situaţia de a nu mai funcţiona, nu mai putem localiza cutremurele, nu mai putem face studiu de sursă seismică, nu mai putem raporta pe plan internaţional pentru că suntem membri în diverse societăţi şi asociaţii de seismologie unde se contorizează cutremurele la nivel global, Europa, Mediterana şi mările învecinate. Ne excludem din toate", potrivit sursei citate.
În plus, lipsa unor bugete afectează îi afectează și pe angajații Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
„Suntem 110 oameni toţi, cu toate observatoarele noastre din ţară, cu oameni de servici, cu şoferi, cu tot. Ei nu sunt în stare să finanţeze 110 oameni care sunt membrii Tratatului pentru Combaterea Experienţelor şi Exploziilor Nucleare. Avem contracte cu AFTAC-ul (Air Force Technical Application Center -n.r.) pentru monitorizarea activităţii seismice naturale şi artificiale. Este adevărat că ei finanţează 99,9 la sută, dar şi noi trebuie să finanţăm ceva. Avem reţea de monitorizare a frecvenţelor foarte joase, avem reţea de staţii GPS, suntem membri în diverse asociaţii în care oferim date, primim date. S-a ajuns că începem să nu mai ne luăm bonurile de masă, se renunţă la ele pentru a acoperi salariile. Ce facem mai departe, nu ştiu, care va fi pasul doi ", au mai spus sursele INFP pentru Mediafax.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului se află în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Citește și Povestea Trabantului oferit de Simona Halep lui Ion Țiriac
