Insula Serpilor, o miza de 33 de miliarde €

Marti, 2 septembrie, a inceput in Palatul Pacii de la Haga, in Olanda, unde se afla sediul Curtii Internationale de Justitie, procesul intentat de Romania Ucrainei. Miza actiunii: delimitarea platoului continental din Marea Neagra, adica 12.000 de kilometri patrati, si a zonelor economice exclusive. Problema aflata, de fapt, in disputa: statutul Insulei Serpilor, in functie de care una dintre tari ar avea dreptul, ca urmare a delimitarii clare a frontierei maritime dintre ele, la exploatarea imenselor zacaminte de gaz si de petrol din acea zona a Marii Negre. Adevarata miza: peste 33 de miliarde de euro. Adica zacamintele estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaz, valorand, la ora actuala, aproximativ 27 de miliarde de euro si 10 milioane de tone de petrol, insemnand peste 6  miliarde de euro.

Insula Serpilor. O bucata de pamant de 17.000 metri patrati, aflata la 45 de kilometri de Sulina. Adica o suprafata
putin mai mare decat cea a trei terenuri de fotbal la un loc, care constituie subiect de disputa intre Romania si Ucraina. Neintelegerile dintre cele doua tari provin insa din alte considerente. Sa ne imaginam teritoriul unui stat ca pe o casa. Casa aceea insa are si gradina. In cazul de fata, Marea Neagra. Vecinul are si el casa si gradina lui. Problema apare atunci cand cei doi vecini ar avea, sa zicem, un copac de impartit – adica Insula Serpilor – aflat la granita celor doua gradini. Si nu doar copacul, ci si pamantul in care ii sunt radacinile. Cu alte cuvinte, resursele de zacaminte ale fundului marii. Iar fiecare ar sti ca in acel pamant zace o comoara. Una insumand 100
de miliarde de metri cubi de gaze si 10 milioane de tone de petrol. Adica peste 33 de miliarde de euro, la preturile de acum ale gazului metan si petrolului.

Romania sustine ca Insula Serpilor e, de fapt, doar o stanca nepopulata, ce nu poate fi locuita si nici sa sustina o viata economica proprie. Ucraina, dimpotriva, spune ca ea e deja locuita, ca e, juridic vorbind, o insula, cu toate drepturile ce ar decurge din asta. De cativa ani incoace, autoritatile ucrainene fac incercari disperate de a o popula, infiintand un sat, Belai, incercand sa ridice o biserica, un muzeu, debarcader, heliport, chiar si sucursala unei banci. Pentru cine? Pentru cele circa o suta de persoane care stau acolo, majoritatea fiind graniceri cu familiile lor.

In functie de statutul legal al acestei suprafete de pamant – de stanca sau de insula – cele doua tari si-au trasat propriile delimitari ale frontierelor maritime dintre ele. Dar ele nu se potrivesc. Iar acest lucru urmeaza a fi clarificat in procesul de la Haga, unde Romania e reprezentata de o echipa de diplomati si juristi, condusa de Bogdan Aurescu.

Procesul a inceput marti, 2 septembrie, si va continua pana la 19 septembrie. Dupa aceea, in maximum sase luni, judecatorii Curtii Internationale vor decide de partea cui se afla dreptatea. Si inclusiv comoara gazului si petrolului de sub valurile Marii Negre.

„Neaplicarea deciziei ar crea o situatie dificila”

‘In termeni simpli, Romania sustine ca insula este doar o stanca, deci nu are dreptul la platou continental si zona economica exclusiva, ceea ce ar conduce la o anumita impartire a zonei de 12.000 kilometri patrati aflata in discutie, favorabila noua. Ucraina sustine contrariul: ca e vorba de o insula locuita, ceea ce ar duce la alte delimitari ale zonei disputate. Pe de alta parte, decizia Curtii de la Haga va fi pusa in aplicare chiar de catre Consiliul de Securitate al ONU. Daca s-ar  refuza executarea deciziei, s-ar crea o situatie dificila, un precedent periculos’, ne-a declarat Cristian Diaconescu, fostul sef al echipei de negociatori romani in perioada guvernului Adrian Nastase.

Sentinta Curtii este definitiva

Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ), instituita prin Carta Natiunilor Unite, semnata in iunie 1945, reprezinta organul judiciar principal al ONU si este formata din 15 judecatori din tari diferite. In principal, in competenta sa intra: interpretarea unui tratat, orice problema de drept international, incalcarea unei obligatii internationale, precum si natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei astfel de obligatii. Curtea judeca numai litigii intre state, iar hotararile ei sunt definitive.

Toate deciziile CIJ se iau cu majoritatea de voturi a judecatorilor prezenti. In caz de egalitate, decisiv e votul exprimat de presedintele Curtii, care este, la ora actuala, Rosalyn Higgins (foto medalion) sau de judecatorul care ii tine locul.

Intre anii 1878 ? 1948, insula a apartinut statului roman

– 777 i.Hr. – Arktinos din Milet mentioneaza insula, pentru prima oara, in lucrarea ‘Aithiopis’, cu numele de ‘Insula Alba’;
– Sec. VI ? 1878 – Insula este controlata, succesiv, de: greci, romani, bizantini, otomani, rusi, austrieci;
– 1878 ? Prin Tratatul de Pace de la Berlin, Dobrogea, gurile Dunarii si Insula Serpilor ii sunt atribuite Romaniei;
– 4 februarie 1948 ? In cadrul ‘Protocolului referitor la precizarea parcursului frontierei de stat intre Romania si URSS’ se mentioneaza ca Insula Serpilor revine sovieticilor;
– 1948 ? 1991 ? Insula este folosita ca baza militara sovietica;
– 1967 ? 1987 ? Negocierile privind statutul insulei, initiate cu partea sovietica de Nicolae Ceausescu, raman fara rezultat;
– 1991 ? Ucraina ‘mosteneste’ insula dupa destramarea URSS;
– 1997 ? Acordul conex al Tratatului dintre Romania si Ucraina prevede ca se poate apela la arbitrajul Curtii Internationale de Justitie de la Haga in caz de nefinalizare a problemelor legate de platoul continental al Marii Negre; 
– 1998 ? 2004 ? Intre cele doua tari au loc 34 de runde de negocieri, fara a se ajunge la o intelegere;
– Septembrie 2004 ? Romania da in judecata Ucraina, la Haga;
– 2 septembrie 2008 ? inceperea procesului intre Romania si Ucraina.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE