Interes mare pentru alegerile prezidențiale din România. Rezultatul, aşteptat cu nervozitate în Europa, la Washington, Kiev şi Moscova, comentează BBC

Primul scrutin, anulat din cauza ilegalităților comise de un candidat

Un outsider radical cu înclinaţii mistice, Călin Georgescu, s-a clasat pe primul loc în scrutinul din 24 noiembrie, dar rezultatul a fost anulat din cauza unor acuzaţii de fraudă în campanie şi de amestec din partea Rusiei.

În februarie, vicepreşedintele Statelor Unite, JD Vance, a criticat pentru această decizie, provocând o undă de şoc pe scena politică românească, în condițiile în care Bucureștiul se bazează foarte mult pe relaţia sa specială cu Washingtonul. Cu toate acestea, candidatura lui Georgescu pentru scrutinul din 4 mai nu a fost validată din cauza faptului că nu întunea „condițiile de legalitate”.

„Prin nerespectarea procedurilor electorale”, candidatul Călin Georgescu „a încălcat însăși obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale”, a motivat Curtea Constituțională a României.

O competiție dificilă

Aceste alegeri opun un politician care pretinde a fi naţionalist, George Simion, liderul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), împotriva a trei candidați considerați centriști: popularul primar al Bucureştiului Nicuşor Dan, liberalul Crin Antonescu, care reprezintă coaliţia de guvernare social-democrată şi naţional-liberală, şi Elena Lasconi, o independentă, în versiunea BBC.

Recomandări

Vladimir Kara-Murza, disident rus: „După ce regimul Putin va cădea, Rusia va avea nevoie de experiența României privind trecerea de la dictatură la democrație” INTERVIU

Alţi şapte candidaţi se află în cursă. Dacă niciun candidat nu obţine peste 50% din voturi, un al doilea tur este prevăzut să aibă loc pe 18 mai între primii doi candidaţi.

Sondajele de opinie – de notorietate nesigure în România – sugerează că primul tur va fi câștigat de George Simion, care va avea de înfruntat o competiţie dificilă cu Nicuşor Dan sau Crin Antonescu în cel de-al doilea tur.

Toții ochii pe România

Rezultatul este aşteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev şi Moscova, remarcă BBC. România este o rută importantă de tranzit pentru sistemele de armament şi muniţie către Ucraina. De asemenea, România are un scut american antirachetă la Deveselu şi trei baze aeriene importante din care NATO efectuează misiuni de poliţie aeriană până la graniţa dintre Ucraina şi Republica Moldova şi deasupra Mării Negre.

Ucraina exportă 70% din grânele sale pe coasta Mării Negre, inclusiv prin apele teritoriale româneşti, către Istanbul. Marina română deminează aceste ape, iar forţele aeriene române antrenează piloţi ucraineni să manevreze avioanele de luptă F-16. Peste Atlantic, administraţia Trump îşi reevaluează angajamentul faţă de România, anulând brusc un acord de scutire de vize în ajunul alegerilor.

Recomandări

Efectul secundar Praid: 39.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în Mureș

„Uitaţi de orice alt ajutor pentru Ucraina dacă Simion devine preşedinte”, spune expertul în securitate George Scutaru, de la New Strategy Center din Bucureşti. În calitate de şef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, preşedintele poate avea drept de veto asupra oricărei decizii şi are o influenţă puternică asupra politicii de securitate. Scutaru exprimă însă un „optimism prudent” că unul dintre centrişti va câştiga până la urmă alegerile.

Votul a început și în România, după ce Diaspora a dat startul

Resentimentul public faţă de sprijinul financiar acordat de România refugiaţilor ucraineni a fost un punct central în campania lui Simion, deşi acesta neagă că ar fi pro-rus, notează BBC.

„Nu mi-l pot imagina pe Simion aici”, spune Ionuț, un scriitor satiric întâlnit de BBC lângă la zidurile Palatului Cotroceni, asta deși l-a votat pe Simion în primul tur al alegerilor din noiembrie anul trecut, din mânie față de întârzierile constante privind aderarea cu drepturi depline a României la zona de liberă călătorie Schengen și din frustrare față de fostul președinte Klaus Iohannis.

România a intrat deplin în Schengen pe 1 ianuarie, iar Iohannis s-a retras de la Palatul Cotroceni în aceeași lună. „Românii sunt mai puțin supărați acum”, crede Ionuț, care și-a schimbat între timp opțiunea de vot.

Recomandări

Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi

Mulţi dintre românii din Diaspora – din cei un milion înscrişi pe listele electorale – au votat deja, în special în Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie. Ei sunt invizibili în sondajele de opinie şi ar putea influenţa rezultatul final, subliniază BBC.