Interviu | Sociolog, despre lipsa de motivație la vaccinare: „Pentru omul sărac viața va rămâne cam aceeași, dacă se va vaccina sau nu”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape unu din șapte români n-ar recomanda apropiaților să se vaccineze anti-COVID, iar unu din patru spune că n-ar da niciun sfat în privința vaccinării, arată un sondaj publicat în iunie de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, care face parte din Academia Română. Libertatea i-a adresat câteva întrebări sociologului Iulian Stănescu, unul dintre autorii studiului.
Cuprins:
Câteva dintre concluziile studiului realizat de cercetătorii de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții:
- 15% dintre români (două milioane) nu le-ar recomanda apropiaților să se vaccineze, iar 26% nu le-ar da niciun sfat legat de vaccinare;
- 6% dintre respondenți au afirmat că nu există coronavirus - raportat la populația totală, înseamnă între 800.000 și un milion de oameni. Alți 21% dintre cei intervievați au refuzat să răspundă dacă există coronavirus sau nu;
- Principalele motive pentru care românii se opun vaccinului anti-COVID sunt teama de reacții adverse (18%) și neîncrederea în calitatea vaccinului (17%);
- Persoanele cu o situație economică bună sunt mai dispuse să respecte normele de protecție împotriva infectării. Cu cât durează mai mult pandemia, cu atât va dura și până ei se vor întoarce la vechile privilegii, ca vacanțele în străinătate;
- Oamenii care nu vor să se vaccineze „evită să recunoască acest lucru din teama de a nu fi judecați, marginalizați sau chiar ridiculizați”, mai spune cercetătorul Stănescu.
Sondajul a fost realizat telefonic, pe un eșantion de 1.023 de persoane. Marja de eroare este de +/- 3,1%. Datele au fost culese în perioada 18-25 şi 28-31 mai.
Lipsă de informare și indiferență
Libertatea: 15% dintre cetățenii români nu le-ar recomanda altor persoane apropiate să se vaccineze. Care sunt cauzele?
Iulian Stănescu: Este foarte dificil să adresezi întrebări directe pe teme controversate, cum este cea legată de vaccinul anti-COVID. Oamenii pot minți cu lejeritate. De aceea am preferat să formulăm indirect întrebarea. Mai exact, i-am întrebat dacă recomandă sau nu vaccinarea altor persoane ori care cred că sunt motivele pentru care unii oameni nu vor să se vaccineze împotriva noului coronavirus.
În privinţa motivaţiei împotriva vaccinării, au reieşit două categorii de răspunsuri. Prima grupează opţiunile a 44% dintre respondenţi și include drept motive lipsa de informare, proasta informare, manipularea sau dezinformarea (36%), ignoranţa şi indiferenţa celor care nu se vaccinează (8%).
A doua categorie grupează atitudini rezervate sau ostile vaccinării anti-COVID (48%): teama de reacţii adverse (18%), teama de moarte (3%), neîncrederea că vaccinurile sunt eficace sau suficient de testate (17%), neîncrederea generală în vaccinare (4%). Acestora li se adaugă oamenii care nu cred în existența coronavirusului (6%).
De ce oamenii evită să dea un sfat legat de vaccinare
- 6% dintre cei care au răspuns la sondaj, care sunt reprezentativi pentru o populație între 800.000 și un milion de români, afirmă că nu există coronavirus. Alți 21% dintre respondenți au refuzat să răspundă referitor la existența acestui virus. De unde reticența?
- Teoriile sociologice spun că atunci când există o normă socială, adică o regulă pe care o respectă cei mai mulți oameni dintr-o comunitate, cum ar fi să dai „bună ziua”, vor exista și unele persoane care vor avea înclinația naturală de a nu respecta norma respectivă.
Dacă sunt întrebate despre respectarea regulii, acele persoane vor răspunde că o respectă, chiar dacă în realitate nu este așa, fiindcă se gândesc că acesta este răspunsul pe care îl așteaptă societatea de la ei.
- Același comportament apare şi în cazul vaccinării?
- Exact. Oamenii care nu vor să se vaccineze pot şi chiar evită să recunoască acest lucru din teama de a nu fi judecați, marginalizați sau chiar ridiculizați.
Dacă răspund sincer că nu cred că există coronavirus, unii dintre ei se vor gândi că vor fi încadraţi în categoria primitivilor, a conspiraționiștilor sau a oamenilor cu un nivel de inteligență mai scăzut.
- Tot în studiu menționați de alți 26% dintre cetățeni care n-ar da niciun sfat apropiaților legat de vaccinare. Despre ce fel de oameni vorbim?
- Pot fi cei care nu ar recomanda vaccinarea, dar nici nu vor să recunoască poziționarea lor tot din teama de-a fi judecați. O altă categorie ar putea fi a indecișilor. Ei nu dau vreun sfat în legătură cu vaccinarea pentru că și ei sunt nehotărâți. Acest grup ar trebui să fie unul dintre primele ținte în privința campaniei de vaccinare a guvernului.
O problemă de coeziune socială
- Cum afectează restul societății reticența acestor oameni?
- Trăim într-o societate tot mai divizată, dezbinată, cu un nivel foarte scăzut de încredere în oamenii de lângă noi și în autoritățile publice, indiferent de culoarea politică a celor care ocupă funcțiile de conducere în stat. Coeziunea socială ne-o putem imagina ca pe un țesut, iar acest țesut, cel puțin în România, prezenta deja mai multe leziuni înainte de criza COVID-19.
- Doar 4 din 10 persoane consideră că pot conta pe ajutor semenilor lor. Gradul de solidaritate a scăzut sau a crescut în timpul pandemiei?
- Noi am încercat să măsurăm gradul de solidaritate sau, ca să folosesc un concept sociologic mai larg, coeziunea socială. Aceasta reprezintă o resursă a unei societăți care o ajută să treacă mult mai ușor peste perioadele de criză sau anumite șocuri.
Mai simplu spus, coeziunea socială este resursa strategică a rezilienței, că tot auzim tot mai des acest cuvânt în ultimele luni. O societate coezivă și inclusivă este una mai rezistentă la șocuri, la crize, cum a fost și este în continuare această pandemie.
Societatea românească este puțin solidară, mai puţin coezivă, în comparaţie cu alte societăţi din Occident.
Iulian Stănescu, cercetător:
Această constatare se desprinde şi din răspunsurile la întrebarea privind încrederea între oameni: dacă încrederea a crescut, a scăzut sau a rămas la fel în perioada pandemiei. Procentul românilor care cred că nivelul de încredere a crescut este mult mai mic (11%) față de cei care consideră contrariul (35%).
Clasa de mijloc respectă mai mult regulile
- Care sunt categoriile din populație care au respectat în cea mai mare măsură regulile de distanțare și purtarea măștii în pandemie?
- Persoanele cu studii superioare, pentru că au şi o experiență mai îndelungată de respectare a regulilor încă de pe băncile școlii și facultății: de la statul în bancă până la învățarea pentru examen. În cea mai mare parte, aceste persoane provin și din pătura socială mai prosperă a populației.
Tocmai această categorie mai prosperă tinde, de obicei, să sprijine mai mult autoritățile. Respectarea regulilor stabilite de autoritățile publice le garantează proprietatea, bunăstarea și poziţia înaltă din societate.
Iulian Stănescu, cercetător:
Cei care deţin avuție au, în mod clar, o mai mare predispoziție de a respecta ceea ce recomandă autoritățile. De ce? Pentru că au mai mult de pierdut dacă pandemia continuă.
Omul din clasa mijlocie sau peste acest nivel de bunăstare, dacă respectă regulile, se va putea întoarce la obiceiurile de consum pe care le avea înainte de pandemie - o cină la un restaurant luxos, vacanțe în străinătate etc.
În schimb, pentru omul sărac dintr-un sat uitat de lume, viaţa de zi cu zi va rămâne cam aceeași indiferent dacă se va vaccina sau nu.
Foto: Eli Driu
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
