Intre agonie si aventura

Mortul nu e mort, cum anuntase Tariceanu luni. E inca in agonie, respira artificial si premierul, singurul cu drept de semnatura pentru deconectarea de la aparate, ezita. Ca de obicei. Desi lumea, inclusiv un PD radicalizat, ii cere restructurarea. Tariceanu trage de timp. Are de ce. Alternativa la agonia actuala e aventurarea intr-un Cabinet sustinut parlamentar de PSD+PRM+PC. Poate si de deputatii minoritatilor, dar luxat de PD+PLD. O aventura care, ca si agonia, se poate sfarsi iute si prost.

Care-i barometrul partidelor? PNL trece, dupa hemoragia platformista, prin cea mai neagra pasa a sa. Ramanand cu PD la guvernare, inghite un hap amar, mai ales in perspectiva unei eventuale fuziuni PD-PLD, ca instrument de santaj. Conservatorii, deocamdata, platesc polite lui Basescu si pedistilor, dar studiaza si piata posibilelor trambuline in alegeri, avand ca zestre influenta media. PRM face un joc calm, chiar sadic, prevenindu-l pe Tariceanu sa uite de UDMR la restructurare. UDMR face si ea un balet de batrana sulemenita si-si negociaza favorurile, pardon – voturile. Ba chiar se lacomeste, revendicand viceprim-ministeriatul, Justitia pentru Frunda (nastrusnica idee), Dezvoltarea regionala pentru Borbely (dupa chixul de la Lucrari publice), basca Agricultura sau Transporturile.

Dar PSD? Pana acum e in castig. Dupa ce doi ani a esuat in zbaterea spalarii pacatelor, criza Aliantei D.A. l-a lasat sa scoata capul in lume, cu fluier de arbitru national in gura, in locul presedintelui-mediator, retras strategic dupa zidurile Cotroceniului, de unde a dezertat pana si Adriana Saftoiu. Ramane de vazut cat mai tine tragicomedia damboviteana, ajunsa subiect prin Financial Times si International Herald Tribune, ca si tema de licenta pentru studentii occidentali.

Urmărește-ne pe Google News