Ironia războiului: o dronă rusească cu piese chinezești a lovit consulatul Chinei de la Odesa

Potrivit unei imagini distribuite pe X de către șeful diplomației ucrainene, dronele ruso-iraniene Shahed-136/ Geran-2 au în componența lor cel puțin o piesă chinezească, produsă de o fabrică din Suzhou.

Dronele Shahed-136/ Geran-2 sunt folosite masiv în atacurile efectuate de Rusia asupra orașelor ucrainene, inclusiv la Kiev și Odesa.

What an irony. Following tonight’s massive Russian air attack on Ukraine, we discovered in Kyiv a component of a Russian-Iranian „Shahed-136″/”Geran-2” combat drone, which was made in China and supplied just recently.

And right on the eve, the Chinese Consulate General’s… pic.twitter.com/VetUqqVo67

— Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) July 4, 2025

Andrii Sîbiha apreciază că este „ironic” ca drone fabricate cu componente chinezești să lovească tocmai Consulatul General al Chinei la Odesa, care a suferit „daune minore” în urma atacului din noaptea de joi spre vineri.

„Nu există o metaforă mai bună pentru modul în care Putin continuă să intensifice războiul și teroarea, implicând în același timp și alte persoane, inclusiv trupe nord-coreene, arme iraniene și unii producători chinezi”, comentează ministrul ucrainean.

Îndemn la presiuni asupra Kremlinului

Andrii Sîbiha notează că securitatea europeană este „inextricabil legată” atât de situația din Orientul Mijlociu, cât și de zona Indo-Pacific. „Contracararea agresiunii și terorii rusești în Europa contribuie direct la consolidarea securității în Orientul Mijlociu și Indo-Pacific”, afirmă el.

Recomandări

Ilie Bolojan și Cseke Attila, despre reforma administrației publice locale: „Număr maxim de angajați la primării și CJ-uri”. Ce decizii s-au mai luat

Prin urmare, șeful diplomației ucrainene îndeamnă Statele Unite și comunitatea internațională „să crească presiunea atât asupra regimului de la Moscova, cât și asupra bugetului său de război, precum și asupra tuturor celorlalți din întreaga lume care susțin efortul de război al Rusiei și îi permit lui Putin să continue să ucidă oameni în Ucraina”.

O nouă noapte albă în Ucraina

Armata rusă continuă să bombardeze cu sălbăticie Ucraina. În cursul nopţii, a lansat 550 de proiectile, dintre care 539 drone şi restul rachete, majoritatea împotriva capitalei Kiev. „Noaptea a fost albă şi brutală”, a reacționat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, anunţând un bilanţ de cel puţin 23 de răniţi. Între timp, bilanțul s-a agravat: un mort și 26 de răniți.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ignat, acesta a fost atacul cu „cel mai mare număr” de drone lansate de Rusia asupra orașelor ucrainene. Ucraina susţine că a reuşit neutralizarea a 478 de drone/ rachete din cele 550 lansate de Rusia.

Zeci de incendii au izbucnit în urma acestor atacuri, în general la Kiev. O clădire a Consulatului Poloniei a fost avariată.

Kremlinul urmărește îndeaproape declarațiile și acțiunile lui Donald Trump

Recomandări

Transelectrica, paradisul de stat: bonusuri ilegale de 29 de milioane de lei. Șefii au luat 780 de euro pentru chirie, având locuințe pe lângă București

În timp ce armata rusă bombardează, Kremlinul anunță că urmărește îndeaproape toate declarațiile lui Donald Trump și insistă pentru capitularea Ucrainei. Comentariul a venit după ce preşedintele american s-a declarat „foarte dezamăgit” de ultima sa convorbire telefonică cu liderul rus Vladimir Putin.

Trump, care declarase săptămâna trecută că Putin „caută să rezolve” conflictul, a subliniat după convorbirea telefonică de joi că nu crede că liderul rus încearcă să pună capăt agresiunii militare.

China recunoaște că vrea ca Rusia să continue războiul

În ceea ce privește China, ministrul de externe Wang Yi i-a mărturisit șefei diplomației europene Kaja Kallas că Beijingul nu dorește ca Rusia să piardă în Ucraina, deoarece se teme că, în acest caz, Statele Unite își vor îndrepta toată atenția către China.

În cadrul discuției, care a avut loc în 2 iulie, Kaja Kallas a cerut Beijingului să înceteze „orice sprijin material” pentru complexul militar al Rusiei și să susțină un armistițiu complet în Ucraina. Potrivit unor surse citate de South China Morning Post, unii responsabili UE care au asistat la discuții au fost de-a dreptul surprinși de replica ministrului chinez de externe.

Recomandări

Cine conduce industria de apărare aeronautică: Sinecuriști cu salarii de zeci de mii de lei, o cârciumăreasă și o fostă directoare de creșă

Prelungirea războiului, în interesul strategic al Chinei

Oficialii europeni consideră că replica lui Wang Yi reprezintă de fapt poziția Beijingului față de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, cu toate că nu este în acord cu declarațiile publice ale Chinei.

În pofida sprijinului acordat Rusiei, China a susținut anterior că este neutră și pledează pentru o soluție politică.

O interpretare a declarației lui Wang ar putea fi că, deși China nu a dorit război, prelungirea acestuia ar putea fi în favoarea nevoilor strategice ale regimului de la Beijing atât timp cât Statele Unite rămân implicate în susținerea Ucrainei.