Iașiul, prins într-un litigiu internațional de 50 milioane de euro la Londra pe tema sancțiunilor UE împotriva Rusiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primăria Iași este parte într-un litigiu internațional cu o miză de 50 milioane de euro aflat pe rolul Înaltei Curți din Londra. În centrul disputei nu mai este doar un contract de furnizare de cărbune, ci întrebarea dacă Iașiul s-a încălzit cu combustibil exportat din Rusia, în plin embargou impus de UE după invazia din Ucraina.
Cuprins:
Litigiul a fost deschis de traderul internațional Vitol Geneva care cere despăgubiri după ce municipalitatea nu a acceptat integral livrările contractate. O componentă a apărării Iașiului mizează pe faptul că dacă marfa provenea sau era exportată din Rusia, plata ar fi încălcat sancțiunile UE.
Vitol trebuie să răspundă acuzațiilor până la începutul lunii martie, conform termenului stabilit de instanță. În documentele depuse până acum, elvețienii contestă acuzațiile și susțin că livrările au respectat cadrul contractual și legal.
Cum ar fi ocolit cărbunele rusesc sancțiunile UE
Vitol a livrat cărbune către Iași în toamna anului 2022 cu navele MV Juniper și MV Al Karama. Într-un răspuns la o solicitare de clarificări, depusă la finalul lunii ianuarie și obținută de Libertatea de la instanța londoneză, Primăria susține că „din cărbunele livrat la bordul navei MV Juniper, cel puțin 32.878 tone au fost exportate din Taman, Rusia”. Este cea mai explicită acuzație formulată până acum în fața instanței de la Londra.
Potrivit versiunii municipalității, cărbunele încărcat la Taman ar fi ajuns apoi în Turcia, la Izmir, unde a fost preluat de compania turcă Izdemir Energy. La câteva zile după această operațiune, Vitol ar fi cumpărat parte din marfa Izdemir și a organizat transportul către Constanța, de unde combustibilul a ajuns la Iași.
Primăria invocă documente comerciale și de transport pentru a susține acest traseu. Suplimentar, municipalitatea spune că, în momentul achiziției de la Izdemir, Vitol „trebuie să fi văzut” certificatul de origine al cărbunelui. La recepție, Primăria a susținut că fusese informată că marfa provine din Kazahstan.
Municipalitatea mai arată că, în februarie 2023, Vitol fusese deja acuzată de Oleg Ustenko, pe atunci consilier economic al președintelui Ucrainei, că ar fi exploatat o lacună în sancțiunile UE pentru a introduce în statele membre produse energetice rusești prin Turcia. „Vitol trebuie să fi fost conștientă de riscul foarte real ca produsele energetice achiziționate din Turcia să fie de origine rusă sau exportate din Rusia și, prin urmare, să fie supuse sancțiunilor comerciale ale UE”, completează Primăria.
Expertiză pentru a stabili „amprenta” cărbunelui
Al doilea transport, cu nava MV Al Karama, a ajuns în România din portul Maputo, Mozambic. În acest caz, apărarea Iașiului devine ceva mai complexă. În primul rând, municipalitatea susține că în terminalul din Maputo ar fi existat situații în care cărbune provenit din Rusia era amestecat cu marfă din alte state. Dacă acest lucru s-a întâmplat și în cazul combustibilului destinat Iașiului, atunci întreaga cantitate ar fi putut intra sub incidența sancțiunilor UE, argumentează avocații.
În acest sens, primăria susține că, la momentul intrării cărbunelui în Mozambic, nu ar fi existat un certificat de origine. „În schimb, Vitol a solicitat Camerei de Comerț din Zululand, Africa de Sud, să emită un certificat de origine retroactiv la momentul emiterii conosamentului pentru transportul maritim al cărbunelui respectiv”, adaugă municipalitatea.
Și în acest caz, primăria încearcă să demonstreze o legătură cu Rusia mizând pe faptul că Vitol ar fi știut că Mozambic „era un importator foarte important de cărbune rusesc” și nu a impus sancțiuni comerciale după invazia din Ucraina. Suplimentar, primăria susține că Vitol nu era un simplu cumpărător de marfă, ci un acționar al operatorului portuar.
„În toate perioadele relevante, între 2021 și 2024, o entitate din cadrul aceluiași grup de societăți ca și reclamanții deținea o participație de 35% în Terminal de Carvão da Matola Limitada, entitatea care exploata terminalul (din portul Maputo)”, mai susține primăria.
Municipalitatea admite însă că, în actualul stadiu al procesului (înainte de divulgarea informațiilor și administrarea probelor), nu este posibil să fie stabilită originea reală a cărbunelui presupus a fi provenit din Africa de Sud. În schimb, avocații au informat instanța că vor solicita o expertiză minerală a probelor de cărbune utilizate anterior pentru analiza de calitate.
Miza procesului: 50 de milioane de euro - 10% din bugetul Iașiului
Primăria a avut două contracte de furnizare cu Vitol în 2021 și, respectiv, 2022. Primul acord a fost dus la bun sfârșit, iar întreaga cantitate de cărbune (75.000 de tone) a provenit atunci din Rusia, pe traseul Taman - Izmir - Constanța. Al doilea contract (154.000 de tone) a fost încheiat în 2022 și face obiectul actualului litigiu, iar livrările au fost făcute după inițierea embargoului european în contextul declanșării invaziei din Ucraina.
Contractul a fost reziliat după ce primăria nu a mai acceptat toate livrările contractate. Calculele municipalității au fost date atunci peste cap de doi factori principali: cantitatea contractată a fost mai mult decât necesară, iar nivelul încasărilor era departe de a-l acoperi pe cel al cheltuielilor. Primăria miza pe vânzări de energie electrică, dar centrala de termoficare a avut numeroase probleme de funcționare, iar prețul energiei scăzuse brusc după înregistrarea unor vârfuri.
Timp de doi ani (2023-2024), cele două părți au încercat să rezolve amiabil litigiul. Dintre cele 154.000 de tone, Iașiul a preluat doar 85.000 de tone. În timp ce Vitol solicită despăgubiri pentru neonorarea contractului, primăria a început să pună la îndoială proveniența cărbunelui și inclusiv validitatea acordului.
Pretențiile reciproce ajung la aproximativ 50 milioane de euro, care înseamnă 10% din bugetul Iașiului și circa un sfert din veniturile anuale proprii ale municipalității. În timp ce Vitol solicită daune pentru cărbunele nepreluat și depozitat în zona liberă Constanța (cheltuielile de depozitare reprezentând mai bine de jumătate din sumă), primăria vrea returnarea tuturor sumelor plătite către furnizor.
O soluție nefavorabilă Iașiului ar avea un impact puternic asupra bugetului, ținând cont de faptul că, în ultimii ani, primăria a avut nevoie de împrumuturi pentru a putea susține sistemul de termoficare și finanța diverse investiții.
