Moșii de iarnă 2026 - ce au de făcut românii ortodocși
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Moșii de iarnă 2026 este o sărbătoare dedicată pomenirii morților, un moment important pentru creștinii ortodocși. Sâmbăta Morților este o zi încărcată de semnificație și tradiții, iar creștinii fac parastase și dau de pomană pentru cei trecuți la cele veșnice.
Cuprins:
Despre Moșii de iarnă
Cuvântul „moși” provine din termenul „moș”, care desemnează bătrânii, strămoșii familiei, cei care au trecut în lumea de dincolo. Astfel, „Moșii de iarnă” reprezintă o zi specială, închinată celor plecați dintre noi, în care se crede că sufletele lor vin să primească ofrande și rugăciuni din partea celor vii.
Cunoscută și ca Sâmbăta Morților, această sărbătoare este una de pomenire generală a morților, stabilită sâmbăta, deoarece în tradiția creștină sâmbăta este ziua în care Hristos a stat în mormânt, așteptând Învierea. De aceea, Biserica a rânduit ca aproape toate pomenirile colective ale morților să fie făcute sâmbăta.
Pe parcursul anului, în tradiția ortodoxă românească există mai multe zile de pomenire a morților, dintre care cele mai importante sunt:
- Moșii de iarnă – sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec pentru postul Paștelui
- Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor.
- Moșii de toamnă – sărbătoriți în anumite regiuni, fără o dată fixă.
- Sâmbetele morților din timpul Postului Mare, în care se fac pomeniri suplimentare.
Când sunt Moșii de iarnă 2026
Moșii de iarnă au loc, de regulă, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți (numită și Duminica Lăsatului sec de carne), adică la începutul perioadei pregătitoare pentru Postul Mare. Astfel, Moșii de iarnă 2026 sunt pe 14 februarie.
Moșii de iarnă 2026 se prăznuiesc așadar în februarie și marchează începutul Sâmbetelor Morților, care se încheie în Sâmbătă Mare, după care urmează Paștele 2026.
Ce au de făcut creștinii ortodocși de Sâmbăta Morților
Bisericile ortodoxe din România săvârșesc în această zi slujbe speciale de pomenire a morților, care includ Sfânta Liturghie și Parastasul sau slujba de pomenire. La aceste slujbe, credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte alimente pentru a fi binecuvântate și împărțite în memoria celor răposați.
Se obișnuiește să se citească pomelnice cu numele celor adormiți, iar preoții rostesc rugăciuni speciale pentru iertarea păcatelor acestora.
În multe zone ale țării, oamenii merg la cimitir pentru a aprinde lumânări și a tămâia mormintele rudelor lor. Acest gest simbolizează lumina credinței și speranța că sufletele celor adormiți sunt călăuzite spre Împărăția Cerurilor.
Ce se dă de pomană de Moșii de iarnă
Tradiția spune că se duc la biserică, pentru a fi slujite de preoți, colivă, colac, o sticlă cu vin, pomelnicul în care se trec numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe, dulciuri.
Coliva este cel mai important aliment dat de pomană la Moșii de iarnă și în toate slujbele de pomenire a morților. Se prepară din grâu fiert îndulcit cu zahăr sau miere și amestecat cu nucă, vanilie, coajă de lămâie și scorțișoară. Se decorează cu zahăr pudră și se pune o cruce din cacao sau bomboane mici, ca semn al credinței în Învierea lui Hristos.
De asemenea, vinul este și el folosit la pomenire, fiind adus la biserică pentru a fi sfințit de preot. Se toarnă peste colivă în timpul slujbei și se împarte celor prezenți. Simbolizează sângele lui Hristos și jertfa Sa pentru mântuirea oamenilor.
Mâncarea gătită oferită de pomană la Moșii de iarnă este aleasă cu grijă, în funcție de tradițiile locale și de perioada anului.
Întotdeauna, când se dă un vas cu mâncare de pomană se aprinde lumânarea, lumina ei reprezentând sufletul celor adormiți care așteaptă pe lumea cealaltă, în lumina lui Dumnezeu.
În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și câte un bănuț, pentru a fi dat oamenilor săraci și pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
În Bucovina, pachetele pentru pomană conţin mereu plăcinte cu brânză şi se împart familiilor necăjite sau care au mulţi copii.
Cum se face coliva pentru pomană
Coliva este nelipsită de la zilele de pomenire precum sâmbetele morților și moșii de iarnă și necesită timp și răbdare.
Ingrediente:
- un kg de arpacaş,
- două ceşti de stafide,
- două căni de nucă rasă,
- două ceşti cu miere,
- o linguriţă de scortişoară,
- coaja de la o lămâie şi de la o portocală,
- 500 g de zahăr,
- o fiolă esenţă de vanilie,
- o fiolă esenţă de rom,
- o linguriţă de sare;
- pentru ornat: pesmet de pâine sau biscuiţi, cacao, bomboane colorate, miez de nucă
Mod de preparare
Se spală grâul de 9 ori în apă rece. Se înmoaie stafidele în apă cu rom. Se pune grâul la fiert în 2 litri de apă şi se lasă până când s-a înmuiat bine şi a înflorit bobul. Se poate pune şi la cuptor. Se ia de pe foc şi se lasă la răcit.
Ca să nu facă coajă deasupra, se acoperă cu un prosop curat umed. Peste câteva ore sau a doua zi se pune iar pe foc. Apoi se adaugă sare, nuca rasă, coaja de lămâie, stafidele şi mierea, amestecând bine. Se mai lasă puţin pe foc şi apoi se lasă la răcit. Dacă nu este destul de dulce, se mai adaugă zahăr. Dacă e prea moale, se mai adaugă pesmet. Se pune pe platou şi se modelează cu un cuţit cu lama lată, înmuiat în apă. Se presară cu pesmet de pâine sau biscuiţi şi se ornează cu cacao, bomboane, nucă.
Moșii de iarnă – Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți
Pe lângă slujbele și rugăciunile care se fac la biserică, credincioșii care obișnuiesc să se roage pot spune și ei înșiși, cu ocazia pomenirii moșilor de iarnă, o rugăciune pentru mântuirea celor adormiți.
”Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”
Alte tradiții și superstiții de Moșii de iarnă
În tradiția populară românească, Moșii de iarnă nu sunt doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment încărcat de semnificații și superstiții.
Una dintre cele mai puternice credințe era aceea că, dacă nu se face pomană de Moșii de iarnă, sufletele celor morți rămân flămânde și triste.
De asemenea, se credea, mai ales în mediul rural, că în noaptea dinaintea Moșilor de iarnă și în ziua propriu-zisă, sufletele morților se apropie de casele oamenilor și ”umblă” prin sat. Din acest motiv, oamenii aveau grijă să nu lase casa întunecată, să aprindă lumânări la ferestre sau la poartă.
Superstițiile legate de muncă erau și ele prezente, așa cum erau în multe zile de sărbătoare. Nu era bine să coși sau să torci, pentru că se credea că aceste gesturi ”leagă” sufletele sau le aduc suferință.
Spălatul rufelor, mai ales, era și este văzut ca un păcat, fiind asociat cu ideea de a ”spurca” apele sau de ”a da lături la morți”.
De asemenea, se spunea că în noaptea de Moșii de iarnă, oamenii pot visa morții din familie, iar aceste vise erau considerate mesaje de dincolo. Dacă mortul apărea trist, însemna că nu fusese pomenit suficient. Dacă apărea vesel, era semn că pomana a fost primită.
De asemenea, nu se fac nunți și cununii. Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).
Descoperă și alte perioade când nu se fac nunți în 2026!
Sursă foto - Shutterstock.com
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
