Japonezii se tem de vulcanii care au transformat România în ”grânarul Europei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Orașul Tokyo ar putea fi paralizat de erupția Muntelui Fuji, vulcanul emblemă al Japoniei. Ploaia de cenuşă care ar însoţi acel fenomen ar putea să paralizeze activităţile din oraş, potrivit unui studiu realizat de guvernul nipon, publicat marţi de agenţia de presă Kyod. Pentru România, erupțiile de vulcani nu reprezintă o vestea rea - dimpotrivă.
O "trezire" a vulcanului Fuji, cel mai înalt vârf montan din arhipelagul japonez, a cărui ultimă erupţie datează din anul 1707, ar putea provoca depunerea unui strat de cenuşă de 10 centimetri în centrul capitalei nipone, aflată la o distanţă de 100 de kilometri faţă de Muntele Fuji, precizează autorii studiului nipon.
Cenuşa vulcanică ar face drumurile să devină impracticabile, blocând transporturile şi, deci, aprovizionarea oraşului cu alimente.
Potrivit studiului, un strat de cenuşă cu grosimea de doar 0,5 centimetri au cauza deja automobilelor o serie de probleme mecanice şi, începând de la grosimea de 1 centimetru, capitala niponă ar suferi întreruperi masive de electricitate şi probleme serioase la nivelul sistemelor de tratare a apei, conform agenţiei Kyodo.
Având peste 110 vulcani activi, Japonia se află în Cercul de Foc al Pacificului, o zonă vastă în care se produc majoritatea seismelor şi a erupţiilor vulcanice de pe Terra.
Și Revoluţia Franceză din 1789 a urmat unei erupții
Există însă teorii care spun că poporul român a fost, pe alocuri, favorizat de erupțiile vulcanilor.
În 1783 a avut loc cea mai puternică erupţie vulcanică din timpurile moderne. Vulcanul islandez Laki a aruncat în atmosferă cantităţi uriaşe de cenuşă, acid şi dioxid de carbon. Gazele şi foametea ce a urmat au ucis în Europa câteva zeci de mii de persoane. Aceste fenomene au avut o consecinţă importantă asupra izbucnirii Revoluţiei Franceze în 1789. În aceste condiţii, ţările Române, neafectate de schimbările climatice şi scăpate de monopolul turcesc asupra comerţului, în urma Tratatului de la Adrianopol (1829), au exportat spre Occident cantităţi mari de cereale şi au devenit “grânarul Europei”.
Efectele banilor intraţi de pe urma exporturilor de cereale au fost Unirea de la 1859, Independenţa de la 1877 şi modernizarea rapidă a României. Mai pe româneşte, vulcanii au fost pentru unii ciumă, pentru alţii mumă… “Statutul de grânar al Europei a fost menţinut până în 1916, când blocada germană din Primul Război Mondial a oprit circulaţia vaselor comerciale româneşti spre Anglia şi Franţa. Aceste două state s-au reorientat imediat spre piaţa de cereale sud-americană. După război, România a încercat să reia legăturile comerciale occidentale, dar a găsit piaţa de grâne deja ocupată”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.
Vulcanii ar fi determinat migrația popoarelor
Mai mult, din datele strânse de specialişti până acum rezultă că după fiecare erupţie vulcanică majoră consemnată în istorie a urmat o perioadă de răcire globală a climei. Aceasta a produs efecte majore asupra istoriei omenirii. Cele mai importante au fost migraţiile popoarelor şi Revoluţia Franceză.
Astfel, Ramses al III-lea (1220-1150 î.Hr.) a venit pe tronul Egiptului într-un moment tulbure şi violent. În acea perioadă a avut loc erupţia vulcanului islandez Helka, urmată de o perioadă de răcire a climei, o iarnă vulcanică de mai mulţi ani, cu efecte dezastruoase pentru agricultura regatului egiptean. Nu întâmplător, tot atunci au avut loc marea invazie a popoarelor pe teritoriul Greciei de astăzi, distrugerea civilizaţiei miceniene, războaiele troiene, migraţia popoarelor mării către Egipt şi prăbuşirea Imperiul Hittit.
Izvoare japoneze descriu o erupţie colosală a vulcanului Krakatau, în sud-estul Asiei, pe la sfârşitul perioadei antice. Se estimează că a fost o explozie care a echivalat cu 20.000 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.
Efectul: răcirea climei în Asia şi marea migraţie a popoarelor dinspre est şi nord-est către vest şi sud-vest, adică spre Imperiul Roman, între secolele III şi IX d.Hr. Aşa au ajuns în Balcani slavii şi turcii. Migraţia a fost de fapt efectul foametei.
