„E timpul pentru planul B”. Doi experți în relații externe explică cum și când poate Occidentul să aducă Kievul și Moscova la masa negocierilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Timp de mai bine de un an, SUA și statele europene au permis Ucrainei să definească „succesul” în acest război și să stabilească inclusiv obiectivele Occidentului, dar această politică nu mai are acum sens, scriu doi experți americani în relații internaționale într-o analiză publicată de revista Foreign Affairs. Occidentul, spun ei, trebuie, prin urmare, să adopte o strategie clară, care prevede atât sprijin ferm militar și economic pentru Ucraina, cât și eforturi diplomatice pentru un plan de pace.
Cuprins:
După ceva mai mult de un an de război, câteva lucruri clare pot fi observate: efortul Rusiei de a-și subjuga vecinul a eșuat, iar Ucraina rămâne o democrație independentă, suverană și funcțională, controlând mare parte din teritoriul pe care îl avea înainte de invazia Rusiei din 2014.
În același timp însă, nu există loc de optimism cu privire la direcția în care se îndreaptă războiul, iar costurile umane și economice, deja enorme, sunt pe cale să crească, odată cu ofensivele din această primăvară.
În plus, superioritatea numerică a armatei ruse îi oferă probabil capacitatea de a contracara abilitățile Ucrainei, pe termen lung.
În consecință, cel mai probabil rezultat al conflictului nu este o victorie completă a Ucrainei, ci un impas sângeros, concluzionează în analiza din Foreign Affairs Richard Haass, fost diplomat în administrația lui George W. Bush, în prezent președinte al influentului think-tank Council on Foreign Relations (CFR), și Charles Kupchan, profesor la Universitatea Georgetown și expert al aceluiași think-tank.
Apelurile pentru o încetare diplomatică a conflictului sunt în creștere, însă, având în vedere că Moscova și Kievul promit să continue lupta, condițiile pentru o soluționare negociată nu sunt întrunite încă. Occidentul, spun cei doi autori, are nevoie de o abordare care să recunoască aceste realități fără a-și sacrifica principiile.
Cea mai bună cale de urmat, cred ei, este, prin urmare, o strategie secvențială în două direcții, care vizează mai întâi consolidarea capacității militare a Ucrainei și apoi, când sezonul de lupte se va încheia la sfârșitul acestui an, aducerea Moscovei și a Kievului la masa negocierilor.
Ce presupune prima parte a strategiei? Occidentul, spun experții, ar trebui să accelereze imediat fluxul de arme către Ucraina, crescând cantitatea și calitatea acestora, pentru a-i întări apărarea și pentru a-i consolida capacitatea de a desfășura contraofensive, blocând opțiunile militare ale Moscovei și sporind disponibilitatea acesteia de a lua în considerare un acord diplomatic.
După ofensivă, Kievul ar putea fi, la rândul său, mai dispus să se așeze la masa negocierilor.
A doua componentă a strategiei Occidentului, mai spun Haass și Kupchan, ar trebui să fie prezentarea, în cursul acestui an, a unui plan de negociere pentru încetarea focului și a unui proces de pace ulterior, menit să pună capăt definitiv conflictului, chiar dacă este posibil ca această manevră să eșueze.
Primul pas: susținere militară totală pentru Kiev
Deocamdată, o rezolvare diplomatică a conflictului nu este la îndemână.
Vladimir Putin se teme probabil că, dacă se oprește acum din luptă, rușii îi vor reproșa că a lansat un război costisitor și zadarnic. Forțele sale nu controlează complet niciuna dintre cele patru regiuni pe care Moscova le-a anexat unilateral anul trecut, NATO a devenit mai mare și mai puternică, iar Kievul este mai departe ca niciodată de Moscova.
Liderul de la Kremlin pare să creadă însă că timpul este de partea sa, că Rusia va depăși sancțiunile, că noii recruți vor ajuta campania, în vreme ce Ucraina va fi din ce în ce mai slăbită, iar aliații vor renunța treptat să o mai sprijine.
Nici Ucraina nu pare dispusă să se oprească. Liderii țării și cetățenii vor să recâștige controlul asupra teritoriilor pierdute și să tragă Moscova la răspundere pentru crimele de război săvârșite.
În plus, Kievul are motive întemeiate să se îndoiască că Putin va respecta un acord de pace.
Occidentul a oferit un ajutor militar robust, dar a avut ezitări în a oferi sisteme și echipamente mai periculoase, din teama că Rusia ar putea răspunde printr-o escaladare. Deși Washingtonul are dreptate să fie atent la riscul de escaladare, îngrijorările sale sunt exagerate, cred cei doi experți.
Politica occidentală este prinsă între obiectivele de prevenire a unui eșec catastrofal (în care o Ucraină subînarmată este înghițită de Rusia) și a unui succes catastrofal (în care o Ucraină supraînarmată îl determină pe un Putin încolțit să escaladeze), spun ei.
Dar este dificil de văzut ce ar câștiga Rusia din escaladarea situației, subliniază autorii analizei. Extinderea războiului prin atacarea unui membru al NATO nu ar fi în interesul Rusiei și nici folosirea armelor nucleare nu i-ar fi de folos.
Prin urmare, spun Haass și Kupchan, este timpul ca Occidentul să înceteze să se mai descurajeze singur și să înceapă să ofere Ucrainei tancurile, rachetele cu rază lungă de acțiune, avioanele și alte arme de care aceasta are nevoie pentru a recăpăta controlul asupra unei părți mai mari din teritoriul său în următoarele luni.
Cei doi experți avertizează, în același timp, însă că în vreme ce forțele ucrainene ar putea căpăta un avantaj și ar putea recâștiga controlul asupra unor teritorii, este puțin probabil ca ajutorul militar să schimbe realitatea fundamentală a războiului, care arată că acesta se îndreaptă spre un impas.
Ce s-ar întâmpla, prin urmare, după?
Costurile războiului
Cei doi experți cred că Ucraina nu ar avea argumente înțelepte pentru a urmări până la capăt o victorie totală, care, chiar dacă ar fi atinsă, ar avea costuri uriașe.
Forțele ucrainene au înregistrat deja peste 100.000 de morți și răniți, opt milioane de oameni au fugit din țară, economia s-a redus cu aproximativ 30%, rata sărăciei este în creștere, iar Rusia continuă să bombardeze infrastructura critică a țării.
La sfârșitul acestui sezon de lupte, Statele Unite și Europa vor avea, de asemenea, motive întemeiate să renunțe la politica lor declarată de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, după cum a afirmat președintele american Joe Biden, spun experții în analiza Foreign Affairs.
Menținerea existenței Ucrainei ca o democrație suverană și sigură este o prioritate, dar atingerea acestui obiectiv nu necesită ca Kievul să recupereze controlul deplin asupra Crimeei și Donbasului pe termen scurt, cred ei.
Realitatea este însă că susținerea continuă pe scară largă a Kievului comportă riscuri strategice mai largi și costuri ridicate asupra economiei globale, spun experții.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a estimat, spre exemplu, că războiul va reduce producția economică globală cu 2.800 de miliarde de dolari în 2023. Apoi, din Franța până în Egipt și Peru, constrângerile economice declanșează tulburări politice.
Războiul polarizează, de asemenea, sistemul internațional, observă experții.
În acest context, subliniază Haass și Kupchan, nici Ucraina și nici susținătorii săi din NATO nu pot considera unitatea occidentală ca fiind de la sine înțeleasă.
Iar politica față de Ucraina s-ar putea schimba semnificativ dacă republicanii vor câștiga Casa Albă în alegerile din 2024.
Ce înseamnă un plan B?
Este motivul pentru care Occidentul trebuie să pregătească un plan B, spun cei doi experți, care cred că Washingtonul ar trebui să înceapă deja consultările cu aliații săi europeni și cu Kievul cu privire la o inițiativă diplomatică care să fie lansată mai târziu în cursul anului.
În cadrul acestei abordări, aliații occidentali ai Ucrainei ar putea propune o încetare a focului pe măsură ce ofensiva viitoare a Ucrainei își atinge limitele.
Ce ar presupune un astfel de armistițiu? În mod ideal, atât Ucraina, cât și Rusia și-ar retrage trupele și armele grele de pe noua linie de contact, creând efectiv o zonă demilitarizată, spun Haass și Kupchan.
O organizație neutră - fie ONU, fie Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa - ar trimite observatori pentru a monitoriza și a impune încetarea focului și retragerea.
Occidentul, mai spun cei doi, ar trebui să coopteze alte țări influente, inclusiv China și India, pentru a sprijini propunerea de încetare a focului. Acest lucru ar complica diplomația, dar sprijinul celor două țări ar crește presiunea asupra Kremlinului.
Discuțiile de pace ar fi probabil și mai complicate. Acestea, spun cei doi experți, ar trebui să aibă loc pe două căi paralele.
Pe de o parte ar fi discuțiile directe între Ucraina și Rusia, facilitate de mediatori internaționali, cu privire la termenii păcii. Pe de altă parte, aliații NATO ar trebui să înceapă un dialog strategic cu Rusia privind controlul armelor și arhitectura de securitate europeană mai largă.
Efortul lui Putin de a anula ordinea de securitate de după Războiul Rece s-a întors împotriva sa și a sfârșit prin a întări NATO.
Dar această realitate nu face decât să sporească nevoia ca NATO și Rusia să înceapă un dialog pentru a preveni o nouă cursă a înarmărilor, pentru a reface contactele între militari și pentru a aborda alte probleme de interes comun, inclusiv proliferarea nucleară, spun Haass și Kupchan.
Dacă Ucraina va obține câștiguri pe câmpul de luptă în această vară, este plauzibil ca Putin să vadă un plan de încetare a focului și de pace ca pe o rampă de ieșire din conflict, cred autorii analizei.
Este evident posibil ca Putin să respingă însă o încetare a focului - sau să o accepte doar în scopul de a-și reconstrui armata, pentru a lansa o nouă tentativă de a cuceri întreaga țară. În acest caz, Occidentul va continua să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a se apăra pe termen lung și se va asigura că orice pauză a luptelor nu va fi în avantajul Rusiei.
Un alt scenariu plauzibil este cel al unui conflict înghețat. În mod ideal, încetarea focului ar rămâne valabilă, ducând la un status quo asemănător cu cel din Peninsula Coreeană, care a rămas în mare parte stabilă fără un pact de pace oficial timp de 70 de ani.
În mod similar, Ciprul a fost divizat, dar stabil timp de decenii. Acesta nu este un rezultat ideal, dar este preferabil unui război de mare intensitate care continuă ani, spun cei doi experți.
Cum poate fi convins Kievul
Haass și Kupchan admit că misiunea de convingere a Kievului ar putea fi la fel de dificilă precum cea de convingere a Moscovei.
Mulți ucraineni ar vedea această propunere ca pe o trădare și s-ar teme că liniile de contact vor deveni pur și simplu noi frontiere de facto. Zelenski va avea greutăți în a vinde publicului noile obiective reduse, după ce a promis victoria totală.
Dar, în cele din urmă, spun cei doi, Kievul ar putea găsi multe lucruri care să îi placă în acest plan. Spre exemplu, chiar dacă sfârșitul luptelor ar institui o nouă linie de contact între Rusia și Ucraina, Kievului nu i s-ar cere să renunțe la obiectivul de a-și recăpăta tot teritoriul, inclusiv Crimeea și Donbas.
Mai degrabă, planul ar fi de a amâna soluționarea statutului acestor teritorii.
Kievul, cred experții, ar renunța la o încercare de a recuceri aceste teritorii prin forță acum, acceptând în schimb că recuperarea integrității teritoriale trebuie să aștepte un progres diplomatic.
Acest progres, spun Haass și Kupchan, ar putea fi posibil doar după ce Putin nu va mai fi la putere.
Între timp, guvernele occidentale ar putea promite să ridice complet sancțiunile împotriva Rusiei și să normalizeze relațiile cu aceasta doar dacă Moscova semnează un acord de pace care să fie acceptabil pentru Kiev.
Această formulă îmbină astfel pragmatismul strategic cu principiul politic, cred cei doi autori, care spun că pacea în Ucraina nu poate fi ostatica unor obiective de război care, oricât de justificate din punct de vedere moral, sunt probabil imposibil de atins.
În același timp, Occidentul nu ar trebui să recompenseze agresiunea rusă, obligând Ucraina să accepte permanent pierderea de teritoriu prin forță. Încheierea războiului, amânând în același timp recuperarea teritoriilor aflate încă sub ocupație rusă, este soluția, spun cei doi experți.
În paralel, Occidentul ar trebui să ofere Ucrainei un pact de securitate formalizat, sprijin economic și un calendar pentru admiterea în UE, mai adaugă ei.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
User Șters 16.04.2023, 23:40
Articol de doi lei. "Efortul lui Putin de a anula ordinea de securitate de după Războiul Rece s-a întors împotriva sa și a sfârșit prin a întări NATO." Asta s-o credeti voi.... Dar la cata propaganda american emanati e plin de ANAListi in vest toata ziua scormonesc.... Rusia NU va pierde nimic. BA chiar a castigat mai mult decat cred "specialisti in securitate americana"
radutatii 16.04.2023, 23:46
Poate, spun poate, Ucraina ar putea sa accepte sa nu-si recupereze total teritoriul daca ar fi inclusa in schimb in NATO si UE. Pe de alta parte, Crimeea in continuare a Rusiei e o catastrofa geopolitica in Marea Neagra. Rusia trebuie sa invete ca s-a terminat cu agresiunile sau o va lua de la capat iar si iar pana va fi obligata sa invete asta. Intre timp, in est chinezii avanseaza ca picatura chinezeasca, iar Rusia e deja mancata desi nu stie inca asta.
Costea 17.04.2023, 02:02
Occidentul a ajuns în faza în care nu mai poate da înapoi ,Ukraina trebuie susținută cu armamentul cerut de Zelensky .Rusia trebuie înfrîntă cu orice preț , altfel vom trăi sub amenințări de cotropire și jaf în continuare .
Jumbo 17.04.2023, 09:51
Pai ci cine s o invingi ba??? Hahahahahahaha. Ca stapana tu sua ci toate crle 40 de hiene nato ale lui, incearca de un an jumate SA APERE ce a cucerit agentul cia din Rusia... Voi ii ziceti cica suacraina, hahahahahahaha. Patriotul Putin se opreste cu recuperatul la Washington, hahahahahahaha
Terro1 17.04.2023, 11:19
maza ori esti prost ori te faci, dar cred ca nu te faci esti rus probabil ,trebuie sa ne aducem aminte ca jigodiile au vrut sa ne invadeze si pe noi prin 1975 dar tu traieisti niste vise cu stalin si poporul rus care numai fericire nu au adus