Cuprins:
În prezent, pensiile din țara noastră, deci și cea pentru limită de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Acest drept financiar se acordă tuturor cetățenilor români care îndeplinesc cumulativ la data pensionării condițiile referitoare la vârsta standard de pensionare și la stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii care sunt stipulate în legislația în vigoare.
Vârsta standard de pensionare este diferită în cazul femeilor și al bărbaților în România. Datorită faptului că vârsta minimă de pensionare este raportată la data nașterii se poate afla foarte ușor cine va putea să iasă la pensie în cursul anului curent. În momentul de față, bărbaţii se pensionează odată ce au împlinit 65 de ani, în timp ce, în cazul femeilor, vârsta standard de pensionare nu este fixă, aceasta modificându-se la un interval de câteva luni. În cele ce urmează îți vom spune la ce vârstă se pot pensiona femeile în 2023.
Ce este pensia
Când vorbim despre pensie ne referim la acea sumă de bani pe care statul român o plătește în fiecare lună persoanelor care au ieșit din producție pentru limită de vârstă sau celor care au devenit inapte pentru a munci în caz de boală sau de invaliditate. Pensia se achită pe baza unor norme legale, în cadrul asigurărilor sociale. În același timp, pensia se mai acordă și urmașilor acestor categorii de persoane sau urmașilor pensionarilor decedați, bineînțeles, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Pensia este acordată doar la solicitarea oricărui cetățean român îndreptăţit sau a curatorului acestuia.
Cât este punctul de pensie în 2023
Cotele de contribuții pentru sistemul de asigurări sociale și a celor de sănătate sunt stabilite an de an, în mod diferențiat, pentru angajat și, respectiv, pentru angajator. Aceste cote sunt stabilite pe baza salariului brut ale angajatului, în timp ce pensia se calculează cu ajutorul unui sistem bazat pe puncte. Începând cu 1 ianuarie 2023, guvernul a mărit valoarea punctului de pensie de la 1.586 la 1.785 de lei, urmând ca din 2024, valoarea să crească din nou, cu rata medie anuală a inflaţiei. La aceasta se va adăuga 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior și care sunt comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
Câte tipuri de pensie există
Ca urmare a acordurilor și convențiilor internaționale pe care țara noastră le-a semnat de-a lungul timpului cu alte țări, drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public pot fi transferate în țara în care cetățenii își stabilesc rezidența sau domiciliul, în acest fel fiind respectate principiile egalității de tratament.
În România, există cinci categorii de pensii. Este vorba despre pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie anticipată parțială, pensie de invaliditate și pensie de urmaș.
Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ la data pensionării condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare, care este de 15 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Pensia anticipată se cuvine cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin opt ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.
Pensia anticipată parţială se cuvine cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la opt ani, conform legislației în vigoare.
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care au pierdut total sau cel puţin 50% din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA și, respectiv, bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susținătorul decedat era pensionar sau dacă îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
La ce vârstă se pot pensiona bărbații
În ceea ce îi privește pe bărbații din România, lucrurile sunt foarte simple: Astfel, vârsta de pensionare a crescut de la 64 de ani, cât era până la 31 decembrie 2010, la 65 de ani în prezent. Aceștia se pot pensiona dacă au împlinit această vârstă, însă numai cu condiția să îndeplinească stagiul minim de cotizare de 15 ani. Acesta reprezintă perioada de timp în care un bărbat a muncit legal și a cotizat la fondul public de pensii. În schimb, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, iar acesta va fi atins, în mod normal, prin eșalonare în următorii ani.
Este important de știut faptul că există și bărbați care pot ieși la pensie mai devreme de 65 de ani, și anume cei care au lucrat în condiții de muncă deosebite sau speciale. Această categorie de foști angajați beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, care este direct proporțională cu perioada de timp care a fost lucrată în condiții grele.
La ce vârstă se pot pensiona femeile
În ceea ce le privește pe femei, dacă stagiul minim de cotizare este același ca la bărbați, în schimb, stagiul complet de cotizare este de 32 de ani (față de 31 de ani și 11 luni) și va crește treptat până la 35 de ani până în ianuarie 2030.
Vârsta standard de pensionare pentru femei a crescut în ultimii ani și continuă să crească. După anul 2011, vârsta de pensionare a crescut de la 59 de ani la 62 de ani. Spre exemplu, în 2022, femeile se puteau pensiona dacă împlineau 61 de ani și 9 luni, în funcție de perioada anului. În prezent, începând cu luna ianuarie 2023, vârsta de pensionare în cazul femeilor a crescut din nou, la 62 de ani, în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Vârsta standard de pensionare a femeilor va continua să crească treptat până în 2030, când va ajunge la 63 de ani, urmând ca, în 2035, să se egalizeze cu cea a bărbaților, și anume 65 de ani.
La fel ca bărbații, și femeile pot beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare, care este proporțională cu perioada de timp pe care acestea au lucrat-o în condiții dificile de muncă. Cadrele didactice femei pot opta să activeze până la vârsta de 65 de ani, asemenea bărbaților. Opțiunea unei angajate de a munci în continuare, după ce a îndeplinit condițiile pentru pensionare pentru limită de vârstă, nu înseamnă cumularea pensiei cu salariul în baza aceluiași contract de muncă. Dacă se hotărăște să rămână la același angajator, chiar dacă ar putea să se pensioneze, respectiva angajată va avea o singură calitate, și anume aceea de salariată. În schimb, dacă se va pensiona, dar se va reangaja în baza unui contract de muncă nou, intervine o cumulare a pensiei cu salariul, potrivit site-ului Avocatnet.ro.
Femeile mai au și posibilitatea de a alege să lucreze până la 65 de ani, dar persoanele care fac acest lucru, chiar dacă se puteau pensiona, ulterior nu se vor mai putea răzgândi.
Cum crește vârsta de pensionare la femei în 2023
Începând cu luna ianuarie 2023, vârsta de pensionare în cazul femeilor a crescut din nou, la 62 de ani. Iată cum va crește în decursul acestui an:
Ianuarie-Mai:
Vârsta standard de pensionare împlinită: 62 de ani
Stagiul minim de cotizare: 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat: 32 de ani.
Iulie
Vârsta standard de pensionare împlinită: 62 de ani și o lună
Stagiul minim de cotizare: 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat: 32 de ani și 2 luni.
August-Septembrie
– Vârsta standard de pensionare împlinită: 62 de ani și o lună
– Stagiul minim de cotizare: 15 ani
– Stagiul complet de cotizare realizat: 32 de ani și trei luni.
Octombrie-Noiembrie
– Vârsta standard de pensionare împlinită: 62 de ani și o lună
– Stagiul minim de cotizare: 15 ani
– Stagiul complet de cotizare realizat: 32 de ani și patru luni.
Ce acte trebuie pentru a depune dosarul de pensionare
Dacă îndeplinești condițiile de pensionare pentru limită de vârstă trebuie să întocmești un dosar care să conțină mai multe documente, și anume:
- cerere pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă (anexa nr. 6 la norme);
- carnetul de muncă (original şi copie);
- carnetul de asigurări sociale (original și copie);
- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte sectoare de activitate;
- actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie);
- livretul militar (original şi copie);
- diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
- pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituții de învățământ universitar în străinătate trebuie dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate acele instituții;
- adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);
- adeverinţa privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale (original) (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
- procura specială, pentru mandatar (original şi copie);
- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii nr. 42/1990.
Cererea de pensionare trebuie depusă personal de persoana solicitantă ori prin mandatar desemnat prin procură specială. Acesta va fi însoțită de actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010. Dosarul se va depune începând cu data îndeplinirii acestor condiţii la casa de pensii de pe raza careia solicitantul își are domiciliul.
Citeşte şi: Cum afli la ce vârstă ieși la pensie. Calculatorul care îți arată anul exact când ieși la pensie
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro