Liniile roșii ale lui Putin „sunt o cacealma”, spun experții militari. Războiul din Ucraina arată goliciunea amenințărilor nucleare ale Rusiei

Expert: „Liniile roșii s-au înroșit de rușine”

De la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei, în februarie 2022, Rusia a invocat frecvent „linii roșii” pentru a avertiza împotriva acțiunilor occidentale percepute ca amenințări la adresa intereselor sale – printre acestea, furnizarea de armament avansat Ucrainei.

Pe lângă avertismentele convenționale, Moscova a evocat periodic posibilitatea unei escaladări nucleare, încercând astfel să descurajeze implicarea directă a Occidentului în conflict.

Într-un interviu acordat publicației Le Figaro, istoricul Dimitri Minic, specialist în gândirea strategică rusă, a afirmat că retorica Moscovei a fost mai degrabă agresivă decât susținută de acțiuni concrete.

„Liniile roșii s-au înroșit de rușine”, a spus Dimitri Minic ironic, explicând că Rusia ar fi putut să-și sprijine amenințările nucleare prin gesturi vizibile – de pildă, transferul focoaselor din depozite către baze militare într-un mod demonstrativ.

„Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată”, a adăugat Dimitri Minic, subliniind că măsurile reale de descurajare nucleară au fost moderate și prudente.

Putin nu a intenționat să folosească armele nucleare

Minic consideră că, în pofida avertismentelor nucleare repetate, Vladimir Putin nu a intenționat niciodată serios utilizarea armelor atomice, întrucât „Moscova nu s-a perceput vreodată ca fiind suficient de slăbită, iar Ucraina suficient de puternică, pentru a justifica un astfel de gest extrem”.

Tot el afirmă că Rusia a evaluat greșit impactul invaziei din 2022, neanticipând reacția fermă a Statelor Unite și a Uniunii Europene.

Deși amenințarea nucleară a contribuit la evitarea unei intervenții directe a NATO, aceasta nu a împiedicat livrările masive de armament către Kiev și nici impunerea de sancțiuni severe asupra Rusiei.

Această discrepanță dintre retorică și acțiune a dus, potrivit lui Minic, la o erodare a credibilității Moscovei pe scena internațională.

Noua doctrină adoptată după ce Rusia și-a pierdut credibilitatea

Profesor la Universitatea Sorbona din Paris, Minic consideră că pierderea de credibilitate a determinat Kremlinul să adopte o nouă doctrină nucleară.

În noiembrie 2024, Vladimir Putin a semnat un decret prin care actualizează politica de descurajare nucleară a Rusiei, scăzând pragul pentru utilizarea armelor nucleare.

Noua versiune permite un răspuns nuclear chiar și la un atac convențional care ar reprezenta o „amenințare critică” la adresa suveranității Rusiei sau a aliatului său, Belarus – o schimbare semnificativă față de doctrina din 2020.

Minic explică faptul că acest prag redus „servește scopurilor imperialiste și coercitive ale Rusiei”, care vizează izolarea Ucrainei și, implicit, a întregului spațiu post-sovietic și est-european de Occident.

Șanse minime ca Rusia să folosească arma nucleară

Pe termen lung, adaugă el, această strategie urmărește extinderea influenței politico-militare a Rusiei în țări precum statele baltice, Finlanda, Republica Moldova și Polonia.

Totuși, în ciuda modificării doctrinei, Minic consideră că șansele reale ca Rusia să folosească arme nucleare rămân minime.

Moscova ar putea lua o astfel de decizie doar în situația în care s-ar simți „pe punctul de a pierde irevocabil un război convențional în fața unui adversar superior, care ar urmări cucerirea teritoriului rusesc sau schimbarea regimului de la Kremlin”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE