LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 17 | Forțele ruse își intensifică loviturile în jurul Kievului și pun presiune asupra altor zone. Zelenski spune că unele orașe mici „pur și simplu nu mai există”

Într-o declarație emisă sâmbătă seara, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis că autoritatea de reglementare nucleară din Ucraina, Energoatom, a informat-o că Rusia intenționează să opereze instalația de la centrala nucleară Zaporojie sub conducerea companiei sale nucleare de stat, Rosatom, scrie BBC.

Ucraina a mai susținut că personalul este forțat „să se coordoneze cu forțele ruse în toate problemele operaționale, inclusiv chestiunile tehnice” și că „experții ruși au ajuns la fața locului în urmă cu câteva zile pentru a evalua situația radiațiilor de acolo”.

Rusia, care deține controlul centralei Zaporojie încă de pe 4 martie, a negat afirmațiile.

Administrația regională Zaporojie a transmis că un nou primar a fost instalat în orașul ucrainean Melitopol, care se află sub control militar rus, după ce primarul ales a fost răpit vineri de forțele ruse, potrivit CNN.

Primarul nou instalat este Galina Danilchenko, fost membru al consiliului municipal, potrivit unui comunicat de pe site-ul administrației regionale Zaporojie.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Danilchenko a fost prezentată ca primar interimar la televiziunea locală, se arată în comunicat. În declarația sa televizată, care a fost postată de administrație pe Telegram, Danilchenko a spus că „sarcina ei principală este să ia toate măsurile necesare pentru ca orașul să revină la normal”.

Potrivit publicației ucrainene Segodnia, în 2020, Danilcenko a publicat o fotografie cu bannerul „Regimentului Nemuritor” pe pagina ei de Facebook. „Regimentul Nemuritor”, inițial o „mișcare publică menită să comemoreze generația Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, este considerată o organizație publică rusă de propagandă.

Mai multe informații: Un nou primar a fost instalat în orașul Melitopol. Nicio veste despre edilul răpit de ruși după ce a refuzat să „colaboreze”

Aproximativ 13.000 de ucraineni au putut fi evacuați astăzi prin coridoarele umanitare. Cu toate acestea, din orașul-port asediat Mariupol, unde cel puțin 1.582 de civili au fost deja uciși, convoiul nu a reușit să plece, scrie Reuters, citată de The Guardian.

Guvernatorul regional al Donețk a spus că bombardarea constantă a orașului din sudul Ucrainei a complicat atât obținerea de ajutoare pentru cei care au nevoie, cât și capacitatea de a evacua oamenii în siguranță.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Un oficial ucrainean a declarat pentru Associated Press că soldații ruși au jefuit un convoi umanitar care încerca să ajungă la Mariupol și au blocat un altul.

Forțele ruse au înconjurat Mariupol de cel puțin 12 zile, iar armata ucraineană a spus astăzi că forțele ruse au capturat periferia de est a orașului.

Potrivit The Guardian, forțele ruse vor să obțină controlul asupra Mariupol, dar și asupra altor porturi de-a lungul Mării Azov. Acest lucru ar permite Rusiei să stabilească un coridor terestru către Crimeea.

Imaginile surprinse din satelit, sâmbătă, de companie privată americană Maxar Technologies, arată amploarea pagubelor cauzate de loviturile ruse în vestul Mariupol, scrie CNN.

În cartierul de vest al lui Mariupol, Zhovteneyvi, se vede un crater mare, încă mocnit, lângă benzinăria Okko. O dâră mare de fum se ridică dintr-un complex de apartamente.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Mai multe informații: Cum arată văzută din satelit zona rezidențială din Mariupol după bombardamentele rusești

O zonă mare din Makariv, un sat aflat la 48 de kilometri vest de Kiev, a suferit pagube semnificative din cauza atacurilor aeriene ruse, potrivit CNN.

CNN a geolocalizat și a verificat autenticitatea mai multor fotografii publicate astăzi pe rețelele sociale care arată pagube majore aduse complexelor de apartamente, școlilor și unităților medicale din satul Makariv.

The occupiers are destroying the town of #Makarov in the #Kyiv region pic.twitter.com/gpFpbK3R5W

— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022

Bursa de la Moscova va rămâne închisă și pe parcursul săptămânii viitoare a anunțat, sâmbătă, Banca Națională a Rusiei, potrivit CNN.

Bursa de la Moscova nu s-a mai deschis în 28 februarie, de când primele sancțiuni au început să lovească dur în economia rusă, iar de-atunci a rămas închisă, într-o încercare de a evita o prăbușire inevitabilă.

Într-o ședință de informare, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat azi că țara sa este mai unită decât oricând, în timp ce se confruntă cu invazia rusă, potrivit CNN.

„Acest război, un război dificil, a unit cu adevărat națiunea noastră”, a spus Zelenski, adăugând: „Câteva orașe mici pur și simplu nu mai există. Și asta este o tragedie”, a mai spus el.

Președintele ucrainean a mai spus că negocierile cu Rusia pentru a pune capăt invaziei asupra Ucrainei „trebuie să înceapă cu o încetare a focului”.

Demonstrații în sprijinul Ucrainei au avut loc în mai multe orașe din Europa. Locuitorii din Florența, Italia, au urmărit un discurs al președintelui ucrainean și au fluturat steaguri albastre și galbene în Piața Santa Croce, în timp ce clopotele bisericii sunau au sunat de 17 ori – pentru fiecare zi de invazie a războiului.

Au fost demonstrații pașnice și în orașele mari din Franța, Olanda, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Turcia, potrivit The Guardian.

Mai multe informații: Proteste antirăzboi în Europa. Zelenski s-a adresat miilor de oameni strânși la Florența: „Este timpul ca Europa să aleagă Ucraina!”

Întrebat despre declaraţiile de vineri ale preşedintelui rus Vladimir Putin, care a evocat „progrese” în convorbirile ruso-ucrainene, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „mulţumit că avem un semnal din partea Rusiei”, în cadrul unei conferinţe de presă de la Kiev difuzate pe contul de Telegram a preşedinţiei ucrainene, relatează AFP, citat de Agerpres.

La ultimele discuţii, „am început să vorbim” şi Moscova „nu a mai dat pur şi simplu ultimatumuri”, ceea ce reprezintă „o abordare fundamental diferită”, a adăugat Zelenski. Potrivit lui, în cursul ultimilor doi ani, Ucraina a solicitat Moscovei acest lucru „de peste zece ori fără a auzi vreodată că poate avea loc un dialog”.

Zelenski a făcut aceste afirmaţii în contextul în care joi a avut loc discuţii între şeful diplomaţiei ruse şi omologul său ucrainean în Turcia, prima la acest nivel de la începutul conflictului, Anterior, trei sesiuni de convorbiri la nivel de delegaţii au avut loc, prima la frontiera ucraineano-belarusă şi celelalte două la frontiera polono-belarusă.

Aceste convorbiri continuă prin videoconferinţă, a precizat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, refuzând să furnizeze mai multe detalii.

Serviciul de informații ucrainean spune că șapte civili au murit după ce trupele ruse au tras asupra unui convoi de evacuare din satul Peremoha, regiunea Kiev, potrivit The Guardian.

„După atac, ocupanții au forțat rămășițele coloanei să se întoarcă spre Peremoha și nu îi lasă să iasă din sat”, au transmis autoritățile ucrainene, într-un comunicat.

Potrivit BBC, aproximativ 2.000 de persoane au fost evacuate sâmbătă în regiunea Kiev. Un convoi de evacuare format din 40 de autobuze a sosit în satul Bilohorodka sâmbătă după-amiază. Salvatorii le-au oferit evacuaților asistență, inclusiv medicală și psihologică, se mai arată în comunicatul transmis de Serviciul de informații ucrainean.

Preşedintele american Joe Biden a autorizat astăzi deblocarea a 200 de milioane de dolari reprezentând arme şi alte tipuri de asistenţă pentru Ucraina, a anunţat Casa Albă, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Decizia de sâmbătă ridică ajutorul total pentru securitate acordat de SUA Ucrainei în ultimul an la 1,2 miliarde de dolari, a declarat un oficial de rang înalt al administraţiei americane.

Într-un memorandum către secretarul de stat Antony Blinken, Biden a dispus ca până la 200 de milioane de dolari distribuite prin legea privind asistenţa externă să fie alocate pentru apărarea Ucrainei.

Fondurile pot fi utilizate pentru arme şi alte articole de apărare din stocul Pentagonului, precum şi pentru educaţie şi instrucţie militară.

Noile fonduri au fost deblocate la câteva zile după ce Congresul SUA a aprobat un ajutor de urgenţă de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina.

Acuzaţiile lui Vladimir Putin privind „încălcări flagrante” ale dreptului umanitar de către forţele ucrainene sunt „minciuni”, a reacţionat Palatul Elysee în urma convorbirii telefonice de sâmbătă între preşedintele rus, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz, relatează AFP, citat de Agerpres.

Discuția celor trei lideri, a doua în două zile după cea de joi, s-a „focalizat” pe cererea Parisului şi Berlinului privind un „armistiţiu imediat şi amorsarea unei soluţii diplomatice”, au precizat separat preşedinţia franceză şi cancelaria germană.

Potrivit Palatului Elysee, în oraşul portuar strategic Mariupol, devastat de aproape două săptămâni de asediu, „situaţia este foarte dificilă, nesustenabilă din punct de vedere uman” şi „singura decizie pe care preşedintele Putin trebuie să o ia este să ridice asediul”.

Emmanuel Macron „este hotărât să utilizeze toate resursele diplomaţiei, respectiv dialogul foarte exigent” cu Vladimir Putin, dar şi sancţiunile, „care sunt de natură istorică” cu „o punere la index” a Rusiei, potrivit preşedinţiei franceze.

„Punem o presiune maximală şi nu o vom slăbi”, a indicat preşedinţia franceză.

În ceea priveşte ameninţarea unei posibile utilizări a armelor chimice în Ucraina de către Moscova, aceasta a subliniat că exigenţa lui Macron a fost „foarte puternică în sensul încheierii conflictului cât de curând posibil pentru a evita ce este mai rău, inclusiv recurgerea la arme ilegale sau distrugerea oraşelor”.

Ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a spus că Rusia folosește tactici similare în Ucraina cu cele folosite în Siria și că Mariupol este asediat, dar încă sub control ucrainean, relatează Reuters, citat de The Guardian.

Dmytro Kuleba a mai spus că Rusia a încercat să facă o bază logistică lângă Cernobîl. El a spus că, deși Rusia și Ucraina rămân deschise diplomației, Rusia continuă să înainteze cereri care sunt inacceptabile. Ucraina este pregătită să negocieze, dar nu se va preda, a mai spus el.

Kuleba a afirmat că Ucraina are nevoie de ajutor pentru a investiga și a urmări în justiție posibile crime de război și că trebuie luate măsuri mai aspre pentru a lovi economia Rusiei. El a mai spus că Belarus nu este dispusă să trimită trupe în Ucraina, în ciuda faptului că este sub presiunea Rusiei.

Energoatom, compania de energie nucleară operată de stat din Ucraina, a anunțat, sâmbătă, într-un comunicat de presă, că oficialii ruși au sosit la cea mai mare centrală nucleară din Ucraina, cerând să preia controlul asupra instalației, informează CNN.

Centrala nucleară de la Zaporojie a fost ocupată de forțele ruse de mai bine de o săptămână, Energoatom susținând anterior că angajații săi au fost forțați să lucreze „sub amenințare”.

Conform Energoatom, 11 persoane de la Rosatom, compania de stat rusă de energie atomică, au sosit vineri la centrală și că un reprezentant al grupului a spus că centrala aparține acum Rosatom.

„Potrivit unui reprezentant al acestui grup, ei au fost trimiși să evalueze securitatea nucleară și radiațională după bombardarea și confiscarea stației, precum și pentru a oferi asistență la reparații.

Un alt motiv pentru venirea lor a fost exprimat ca fiind refuzul conducerii pro-ucrainene și al personalului ZNPP de a coopera cu invadatorii”, se arată în comunicatul Energoatom.

Mai multe informații: Rusia revendică proprietatea centralei nucleare de la Zaporojie, spun oficialii ucraineni

Orașul Volnovakha din estul Ucrainei a fost complet distrus în urma invaziei ruse, a declarat astăzi guvernatorul din Donețk, Pavlo Kyrylenko, relatează Reuters, citat de The Guardian.

Vineri, clădirile rezidențiale și străzile orașului au fost distruse de focul de artilerie, în timp ce forțele separatiste au ocupat orașul.

O imagine din Volnovakha a fost publicată pe Twitter de jurnalistul Illia Ponomarenko, de la Kyiv Independent, cu mesajul: „Orașul meu natal, Volnovakha, a încetat să mai existe. Rusia a distrus complet un oraș în dezvoltare rapidă, 100% vorbitor de limbă rusă, Donbas. 1881-2022. Odihnește-te în pace, vechiul meu oraș natal”.

My hometown Volnovakha has ceased to exist as a human settlement.
Russia has completely destroyed a rapidly developing, 100% Russian-speaking city of Donbas.
1881-2022.
Rest In Peace, my sweet old hometown. pic.twitter.com/8H7jjg2xvQ

— Illia Ponomarenko 🇺🇦 (@IAPonomarenko) March 12, 2022

Belarus a anunţat sâmbătă că desfăşoară cinci unităţi de luptă la frontiera sudică pentru a preveni intrarea în ţară a unor „formaţiuni naţionaliste armate” din Ucraina, relatează dpa, citate de Agerpres.

„Mişcările de trupe nu sunt în niciun fel legate de orice pregătiri, ca să nu mai vorbim de vreo participare a soldaţilor belaruşi la operaţiunea specială de pe teritoriul Ucrainei”, a declarat adjunctul ministrului apărării, Viktor Gulevici, într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă.

În timp ce Ucraina a acuzat, vineri, Belarusul că că plănuieşte să intre în război alături de Rusia, liderul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko a negat acest lucru.

Mai multe informații: Belarus a transferat unități militare la granița cu Ucraina

Numărul civililor care şi-au pierdut viaţa de la începutul invaziei Ucrainei, pe 24 februarie, a crescut la 579, potrivit unui bilanţ al Consiliului drepturilor omului al ONU, relatează  Agerpres, conform DPA.

Printre morţi se află 42 de copii şi tineri. În plus, au fost confirmate 1.0002 de persoane rănite.

Oraşul Cernihiv, care a fost sub atac mai multe zile, a rămas în mare parte fără electricitate, apă, încălzire şi gaz, au transmis autoritățile din Kiev, citate de dpa, scrie Agerpres.

Între timp, separatiştii ruşi, susţinuţi de trupe ruse, continuă să câştige teren în oraşul port Mariupol. Armata ucraineană a anunţat că armata rusă a cucerit suburbia din est a oraşului.

Mariupol, oraş port la Marea Azov cu 400.000 de locuitori, a fost asediat timp de mai multe zile, iar situaţia umanitară se deteriorează.

Potrivit unor surse ucrainene, circa jumătate din micul oraş Izium din zona Harkov, la frontiera cu regiunea Donbas, este deja sub control rus. Informaţia nu a putut fi verificată.

Potrivit Kievului, trupele ruse au încercat să lanseze o ofensivă în jurul oraşului Volnovaha din Donbas. De asemenea, au avut loc lupte dure în jurul satului Rubijne, din regiunea Luhansk.

Forţele aeriene ruse au lovit ţinte din vestul Ucrainei, potrivit unor informaţii furnizate de partea ucraineană, relatează Agerpres, citând dpa.

Cel puţin şase bombardiere Tupolev Tu-95 au folosit rachete aer-sol împotriva unor ţinte din Luţk şi Ivano-Frankivsk, a anunţat Ucraina.

Potrivit relatărilor din media de sâmbătă, o fabrică care repara motoare de avioane de luptă a fost lovită la Luţk, la fel ca şi centrul oraşului Dnipro.

Forţele armate ucrainene susţin că au avut zece misiuni cu avioane de luptă MiG-29 şi Su-27, inclusiv pentru a ataca aparatele de zbor inamice.

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat sâmbătă, 12 martie, forţele ucrainene de „încălcări flagrante” ale dreptului umanitar, cerându-le omologului său francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz, cu care a vorbit la telefon, să facă presiuni asupra Kievului „pentru a pune capăt acestor practici”, relatează agenția France Presse, preluat de Agerpres.

„Asasinate extrajudiciare ale opozanţilor”, „luări de ostatici din rândul civililor şi utilizarea lor ca scuturi umane”, și „desfăşurarea de arme grele în zone rezidenţiale, în apropierea spitalelor, şcolilor şi grădiniţelor”, sunt acuzațiile lui Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Liderul rus a acuzat, de asemenea, „batalioanele naţionaliste” ale ucrainenilor că „perturbează sistematic operaţiunile de salvare şi îi intimidează pe civilii care încearcă să evacueze zonele de conflict”.

„Vladimir Putin i-a îndemnat pe Emmanuel Macron şi pe Olaf Scholz să influenţeze autorităţile de la Kiev pentru ca acestea să pună capăt acestor acţiuni criminale”, a adăugat Kremlinul.

Mai multe informații: Putin le-a cerut lui Macron și Scholz să facă presiune asupra Kievului, acuzând forţele ucrainene de „încălcări flagrante” ale dreptului umanitar

Forțele ruse intenționează să organizeze un „pseudo referendum” în Herson, orașul ucrainean aflat sub ocupație rusă, scrie agenția ucraineană Interfax.

Serhi Hlan, adjunctul Consiliului Regional Herson, a declarat, pentru agenția Reuters, că Rusia vrea să fondeze o nouă republică separatistă, pe modelul celor din Donbas, Donețk și Luhansk.

Mai multe informații: Rușii vor să facă un „pseudo-referendum” la Herson, cu scopul de a putea proclama o nouă republică separatistă, acuză un deputat ucrainean

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au cerut o încetare imediată a focului, într-un apel de comun, de 75 de minute, cu președintele rus Vladimir Putin, relatează CNN.

Potrivit lui Steffen Hebestreit, putător de cuvânt al guvernului german, „conversația face parte din eforturile internaționale în curs de a pune capăt războiului din Ucraina”.

Macron și Scholz i-au cerut lui Putin „să încerce rezolvarea conflictului printr-o soluție diplomatică”.

Sfântul Scaun este „disponibil pentru orice fel de mediere”, a declarat cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, într-un interviu pentru Vatican News, preluat de CNN.

Cardinalul a repetat apelul Papei Francisc pentru o încetare imediată a focului în Ucraina. În această săptămână, Papa a vorbit la telefon cu cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. 

De asemenea, cardinalul Pailon a repetat respingerea de către Papă a afirmației Moscovei că războiul este o operațiune militară.

Războiul este „nebunie”, a mai spus el și a făcut apel la „conștiința” tuturor persoanelor implicate să înceteze imediat lupta. „Niciodată nu este prea târziu pentru pace”, a conchis cardinalul Parolin.

Premier League a anunţat, sâmbătă, 12 martie, că i-a retras proprietarului rus al echipei de fotbal Chelsea Londra, Roman Abramovici, licenţa de conducător de club, ca urmare a îngheţării averii sale de către guvernul britanic, informează BBC.

„Ca urmare a sancţiunilor impuse de guvernul britanic, consiliul de administraţie al Premier League i-a ridicat lui Roman Abramovici rolul de director al Chelsea Football Club”, a transmis organizatorul campionatului englez de fotbal.

„Această decizie nu are niciun impact asupra capacităţii clubului de a se antrena şi a disputa meciuri, conform dispoziţiei de licenţă acordată clubului de guvern şi care va expira pe 31 mai”, se mai arată în comunicat.

Încercările de evacuare a civililor din orașele asediate din Ucraina sunt complicate de bombardamentele rusești constante din regiunile Sumî și Kiev și din zona orașului Mariupol, transmit oficialii ucraineni, preluați de BBC.

Situatia de la Mariupol este disperată, dupa doua saptamani de asediu, iar populația nu are curent și nici acces la hrană și apă.

În plus, jurnalistul Lindsey Hilsum, de la Channel 4 News, suspectează că atacul asupra unui depozit de alimente din Brovari, periferia Kievului, ar fi intenționat.

I saw a food warehouse hit in #Mykolaiv on Monday, and another at #Brovary north of #Kyiv attacked today. No other targets in the area, and both direct hits. Suggests Russians are targeting food supplies. pic.twitter.com/BWcYDeQU1b

— Lindsey Hilsum (@lindseyhilsum) March 12, 2022

Într-un nou apel video postat sâmbătă pe Facebook, Volodimir Zelenski a spus că 31 de grupuri de batalioane tactice rusești și-au pierdut capacitatea și mai mult de 360 de tancuri rusești au fost distruse.

Președintele ucrainean a adăugat că numeroase trupe rusești se predau forțelor ucrainene, dar că Rusia recrutează acum luptători, rezerviști, recruți și mercenari pentru a „depăși” în număr forțele ucrainene.

„Ei folosesc teroarea pentru a ne distruge, pentru a ne distruge încrederea în victoria Ucrainei, sunt încrezător că nu vor reuși”, a adăugat Zelenski.

Zelenski a mai precizat că forțele ucrainene vor garanta un armistițiu de-a lungul coridorului de evacuare din orașul Mariupol, pentru a permite aprovizionarea orașului și pentru a facilita evacuările civililor.

„Pierderile rușilor sunt colosale, dar trebuie să luptăm în continuare”, a transmis liderul de la Kiev, în ultimul său discurs către națiune

Atacurile rusești continuă în zonele în care Ucraina încearcă să evacueze oamenii și să aducă ajutor prin „coridoare umanitare”, au declarat guvernatorii a două regiuni ucrainene, Kiev și Donețk, în declarații separate, relatează Reuters.

„Ajutorul umanitar se îndreaptă spre Mariupol, vă vom informa cum evoluează. Situația este complicată, sunt bombardamente constante”, a declarat Pavlo Kyrylenko, guvernatorul din Donețk.

Guvernatorul regional din Kiev, Oleksiy Kuleba, a spus că evacuările sunt în desfășurare în prezent pentru civilii din prima linie a conflictului și vor continua până duminică. „Vom încerca să scoatem oamenii afară în fiecare zi, atâta timp cât este posibil să respectăm o încetare a focului”.

Liderii Franței și Germaniei au început o nouă rundă de discuții telefonice cu președintele rus Vladimir Putin.

Președinția franceză a declarat că Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au inițiat un apel cu Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina.

De altfel, și Macron a declarat vineri, la un summit al Uniunii Europene, că el și Scholz vor purta o nouă convorbire cu Putin „în următoarele ore”.

Președintele Macron a subliniat pe tot parcursul crizei necesitatea de a menține deschise canalele de comunicare cu Rusia și a purtat nouă conversații telefonice cu liderul de la Kremlin.

Șeful Agenției Spațiale Ruse, Dimitri Rogozin spune că din cauza sancțiunilor impuse Rusiei ar putea avea ca urmare prăbușirea structurii de 500 de tone a Stației Spațiale Internaționale (ISS) „în mare sau pe uscat”.

Dmitri Rogozin, un susținător vocal al invaziei ruse a Ucrainei, a cerut ridicarea sancțiunilor, deoarece acestea ar putea perturba funcționarea navelor spațiale rusești, care deservesc Stația Spațială Internațională.

Mai multe despre avertismentul Rusiei că sancțiunile Occidentului ar putea duce la prăbușirea Stației Spațiale Internaționale, pe Pământ.

Roman Abramovici, 55 de ani, a fost suspendat de Premier League din funcția de director al clubului de pe „Stamford Bridge”, după ce oligarhul a fost sancționat de guvernul Marii Britanii ca parte a răspunsului la invazia Rusiei în Ucraina.

Clubului i s-a acordat o licență specială pentru a funcționa. Liga britanică spune că suspendare „nu va afecta capacitatea clubului de a se antrena și de a juca”.

Publicația rusă Novaia Gazeta a publicat o listă a iahturilor, terenurilor și activelor rechiziționate până în acest moment de la oligarhii ruși.

Sergei Ryabkov, adjunctul ministrului de externe al Federației Ruse, a avertizat NATO să înceteze transferul de armament către Ucraina, într-o declarație la postul de televiziune Pervyy kanal (Canalul 1), preluată de agenția de știri de stat TASS.

„Am avertizat Statele Unite că aprovizionarea Ucrainei cu arme nu este doar o mișcare periculoasă, ci și o acțiune care transformă convoaiele în ținte legitime!”, a spus Ryabkov.

Mai multe despre amenințarea Rusiei că va bombarda convoaiele cu arme trimise de NATO în Ucraina

În Cernihiv, la aproximativ 100 de kilometri nord de Kiev, hotelul „Ucraina” – un punct de reper al orașului- a fost lovit peste noapte de bombardamentele rusești, relatează CNN. „Sunt aici acum. Nu mai există hotelul”, a declarat sâmbătă Vyacheslav Chaus, şeful administraţiei regiunii Cernihiv.

„Inamicul continuă să lanseze lovituri aeriene și rachete asupra orașului Cernihiv. Civili mor, mulți oameni sunt răniți. Inamicul bombardează infrastructura civilă, acolo unde nu există armată”, a spus el.

Chaus a adăugat că orașul nu are „electricitate și este aproape fără apă, gaz și căldură” și, în timp ce eforturile de restabilire a energiei electrice au avut succes vineri, „inamicul a lovit din nou o rețea de electricitate”.

Cernihivul este înconjurat de forțele ruse de mai bine de o săptămână, iar videoclipurile din oraș arată pagube pe scară largă cauzate de rachete.

Platforma Nexta, care relatează pe Telegram și Twitter din Europa de Est, relatează că aeroportul de lângă orașul Luțk a fost complet distrus în urma bombardamentelor rusești.

Situat în vestul Ucrainei, Luțk a fost vizat de atacurile trupelor ruse pentru prima dată vineri. Atunci forțele ruse au deschis un nou front în vestul țării, zonă ce scăpase de bombardamentele forțelor ruse în primele două săptămâni ale invaziei.

The airfield in #Lutsk is completely destroyed pic.twitter.com/Si7t1mvAWc

— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022

Publicația britanică The Guardian prezintă o hartă cu pozițiile din jurul Kievului în care au fost văzute trupele ruse, în contextul în care Ministerul Apărării de la Londra a relatat sâmbătă că forțele ruse se află la 25 de km de centrul capitalei ucrainene și se pregătesc de asediu.

Unități blindat au fost văzute în orașele din apropierea bazei aeriene Hostomel, iar alte elemente au repoziționate în apropierea micuței așezări Lubyanka. Soldații ucraineni raportează lupte acerbe pentru controlul E95, principala autostradă care duce în capitală. De asemenea, tancurile rusești încearcă să avanseze spre Brovary dinspre nord-est.

Un aerodrom militar ucrainean aflat la sud de Kiev a fost lovit sâmbătă de rachete rusești. Primarul orașului Vasylkiv a spus că atacul a distrus pista și un depozit pentru combustibil. De semenea, atacul a produs explozii la un depozit de muniție.

În altă parte a Ucrainei, Cernihiv, oraș din nordul țării aflat sub asediul forțelor ruse, a fost bombardat intens. Nu există alimentare cu apă în oraș, iar unele cartiere nu au electricitate.

Portul sudic Mikolaev, care se află între orașul Herson ocupat de ruși și cel de-al treilea oraș ca mărime al Ucrainei, Odesa, a fost, de asemenea, vizat de noi bombardamente. Un spital oncologic din Mikolaev a fost lovit, deși informațiile inițiale sugerează că nu a fost grav avariat.

Forțele ruse au bombardat o moschee în orașul-port Mariupol, din sudul Ucrainei, unde s-au refugiat peste 80 de adulți și copii, inclusiv cetățeni turci, a declarat Ministerul de Externe al Ucrainei.

Ucraina transmite că Rusia a refuzat să permită oamenilor să iasă din Mariupol, unde sute de mii de oameni sunt blocați din cauza asediului rus. Rusia dă vina pe Ucraina pentru eșecul evacuării.

Ministerul de Externe al Ucrainei scrie pe Twitter că moscheea sultanului Soliman Magnificul din Mariupol a fost bombardată de „invadatorii” ruși. „Peste 80 de adulți și copii se ascund acolo de bombardamente, inclusiv cetățeni ai Turciei”, transmite instituția.

Nu există detalii despre persoane ucise sau rănite.

Moscova a negat că a vizat zone civile.

Marea Britanie a trimis încă șase pachete cu asistență medicală și echipamente în Ucraina, în timp ce secretarul pentru Sănătate, Sajid Javid, a acuzat Rusia că a comis crime de război prin atacarea instituțiilor medicale.

Sajid Javid a spus că au avut loc peste 25 de atacuri asupra centrelor de sănătate și spitalelor de când a început invazia. „Aceasta este o crimă de război și Rusia va plăti pentru crimele pe care le comite”, a spus el.

Rusia a susținut, fără a prezenta dovezi, că bombardamentele asupra spitalelor au fost falsificate.

Câteva mii de locuitori din Melitopol, oraș din estul Ucrainei care a fost printre primele cucerite de forțele ruse, au mărșăluit sâmbătă spre clădirea administrației locale pentru a cere eliberarea primarului Ivan Fedorov, care a fost a fost răpit vineri seară de un grup de soldați ruși, informează Nexta.

Potrivit imaginilor publicate pe rețelele de socializare, mii de persoane scandează în fața administrației, iar unii sunt înfășurați în steaguri ale Ucrainei și au venit cu pancarte.

Mai multe despre protestul din Melitopol

Generalul rus Andrei Kolesnikov, din cadrul Armatei a 29-a Combinate, a fost ucis în luptele din Ucraina, au confirmat oficiali occidentali citați de BBC. El e al treilea general rus care moare în cele 17 zile de când armata lui Putin a invadat Ucraina.

Kolesnikov, care avea gradul de general-maior, a luat parte la invazia rusă a Ucrainei și a fost ucis, potrivit oficialilor ucraineni, pe 11 martie 2022.

În cea mai recentă actualizare a informațiilor, Ministerul Apărării al Regatului Unit spune că „majoritatea” forțelor ruse se află acum la 25 km de centrul orașului Kiev.

Oficialii britanici precizeaz[ că marea coloană rusă aflată la nord de capitală s-a dispersat, „gprobabil ca să sprijine o încercare rusă de a încercui orașul”.

„Ar putea fi, de asemenea, o încercare a Rusiei de a-și reduce vulnerabilitatea la contraatacuri ucrainene, care au avut un impact semnificativ asupra forțelor ruse”, spune Ministerul Apărării.

Oficialii britanici mai precizează că orașele Cernihiv, Harkov, Mariupol și Sumi sunt încercuite și se confruntă cu bombardamente puternice.

Drept răspuns la apropierea forțelor ruse, oficialii ucraineni au transmis că orașul este „gata să lupte”, potrivit The Guardian. Civilii și armata ucraineană se pregătesc de sosirea trupelor ruse și au ridicat numeroase baricade în oraș. Observatorii au avertizat însă despre „o tragedie de neimaginat” care se va desfășura după mai bine de două săptămâni de război dacă încep luptele în oraș.

Volodimir Zelenski le-a cerut ucrainenilor să continue lupta, dar a spus că actualele condițiile de viață din regiunea Kiev s-au deteriorat într-o „catastrofă umanitară” întrucât furnizarea de gaz, încălzire și apă este întreruptă.

Aproximativ 2 milioane de oameni – jumătate din populația zonei metropolitane – au părăsit capitala, a declarat vineri primarul Kievului, Vitali Klitschko, iar cei care au rămas au continuat să se pregătească pentru apărarea acesteia.

„Fiecare stradă, fiecare casă este fortificată”, a spus el. „Chiar și oameni care în viața lor nu au intenționat să-și schimbe hainele, acum sunt în uniformă, cu mitraliere în mână.”

Soldații ucraineni duc lupte acerbe pentru controlul autostrăzii principale care duce în capitală, în timp ce atacuri cu rachete au fost raportate vineri în afara limitelor orașului Kiev.

Citești și: Explozii puternice lângă Kiev. Mărturia pentru români a ucrainencei în vârstă de 25 de ani care a luat arma ca să apere orașul

Coridoarele umanitare au fost convenite pentru orașul Sumi din nord-estul Ucrainei, aflat sub atacul forțelor ruse, a declarat Dmitri Zhyvytsky, de la administrația militară regională Sumi, într-o postare pe Telegram.

Potrivit lui Zhyvytsky, eforturile de evacuare care încep la ora locală 09:00 prevăd plecarea vehiculelor din șase puncte diferite din regiune.

Toate convoaiele se vor îndreapta către orașul Poltava din centrul țării unde sunt așteptate să sosească între orele 13:00 și 14:00.

Situația din orașul Cernihiv se înrăutățește pe zice ce trece, relatează BBC. Confruntați cu un bombardament constant al forțelor ruse, civilii se confruntă cu lipsa proviziilor, dar au rămas și fără rezerve de gaz, în timp ce alimentarea cu apă și căldură este întruptă.

Electricitatea este disponibilă doar în câteva zone, iar cea mai mare parte a orașului este fără lumină și posibilitatea de a comunica cu exteriorul..

Orașul, care avea o populație înainte de război de aproximativ 300.000 de locuitori, este înconjurat de forțele ruse și a suferit pagube grave.

Situația este foarte dificilă și în Mariupol unde zonele rezidențiale au fost lovite de atacurile rusești, fiind atacate inclusiv un centru comercial și o maternitate. Orașul-port a recurs cel puțin la o groapă comună pentru a îngropa morții.

Și aici locuitorii au rezerve limitate de mâncare și apă, spune viceprimarul orașului Serghei Orlov, și nu există „electricitate, alimentare cu apă, încălzire sau sistem sanitar”.

Oamenii sunt forțați să topească zăpada pentru a bea apă și să taie lemne pentru a găti și pentru a se încălzi în condițiile în care se înregistrează temperaturi sub zero grade.

Mariupol este o țintă strategică cheie pentru Rusia. Capturarea orașului ar permite rebelilor susținuți de ruși din estul Ucrainei să își unească forțele cu trupele din Crimeea, peninsula anexată de Rusia în 2014.

Într-o actualizare postată dimineață pe Telegram, Serviciile de Stat de Urgență (SES) din Ucraina au declarat că salvatorii din Harkov au recuperat cadavrele a cinci persoane, inclusiv a doi copii, care au fost uciși când bombele rusești au lovit o clădire rezidențială din satul Slobozhanske, în afara orașului.

De asemenea, a mai spus că lucrătorii au vizitat 40 de zone separate pentru a elimina munițiile neexplodate.

Un depozit de alimente congelate din regiunea Kiev a luat foc sâmbătă în urma bombardamentelor, potrivit unei postări a Serviciilor de Stat de Urgență (SES) din Ucraina. Bombardamentul a avut loc sâmbătă dimineața la 3:40, au spus oficialii.

Imaginile publicate de SES au arătat pompierii care interveneau pentru a stinge un incendiu masiv la ceea ce părea a fi un depozit cu un singur etaj, în timp ce din flăcările ridicau un fum dens.

SES a spus că incendiul a fost localizat începând cu ora 07:54 și că pompierii încă lucrează pentru a stinge flăcările.

Nu au fost raportate victime până acum.

The fire at the storage units of frozen products in Kvitneve, Kyiv oblast, after the attack by Russian forces tonight. Photo – @SESU_UA pic.twitter.com/CLQIZ69ASY

— UkraineWorld (@ukraine_world) March 12, 2022

Explozii au fost auzite sâmbătă dimineață în orașele Mikolaev, Dnipro și Kropyvnytskyi, potrivit BBC, care citează autoritățile locale.

Potrivit unui canal Telegram condus de autoritățile locale, sistemul de apărare antiaeriană din Dnipro a fost activat cu succes. Nu este clar câte explozii au lovit Dnipro, dar autoritățile au adăugat că așteaptă răspunsuri oficiale de la armată. Nicio persoană nu a fost rănită sau ucisă, în urma atacului.

Forțele terestre ruse care încearcă să încercuiască Kievul au început vineri o altă pauză pentru a se aproviziona și pentru a se reajusta după „atacurile eșuate” de la începutul săptămânii, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului, un think tank din SUA.

„Forțele ruse par, de asemenea, să fie în mare parte blocate în jurul Harkovului”, potrivit analizei. „Înaintarea Rusiei din Crimeea spre Mikloaev și Zaporojie și în est în jurul Donețkului și Luganskului nu a înregistrat progrese în ultimele 24 de ore.”

Institutului a menționat că președintele rus Vladimir Putin a început o curățare internă în rândul armatei și a personalului de informații, inclusiv prin concedierea mai multor generali și arestarea unor ofițeri de informații de la FSB.

Kremlinul încearcă probabil „să-și mărească puterea de luptă atragând Belarus în război și valorificând voluntarii sirieni, pe lângă eforturile continue de a înlocui direct pierderile de luptă ale Rusiei prin recruți care este puțin probabil să fie suficient de bine pregătiți sau motivați.”, mai arată analiza.

Avioanele rusești au efectuat probabil o tentativă de atac cu „steag fals” pe teritoriul belarus vineri, în efortul de a atrage Belarusul în război, dar președintele belarus Alexander Lukașenko ar putea rezista presiunii pentru a evita sancțiunile occidentale și pierderile de luptă, a spus institutul. .

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-a adresat direct către mamele din Rusia pe care le-a îndemnat să nu își trimită copiii pe câmpul de luptă și să fie atente cu privire la locul în care se află.

„Vreau să spun asta încă o dată mamelor ruse, în special mamelor recruților. Nu vă trimiteți copiii la război într-o țară străină”, afirmă Zeleneski.

El le-a cerut să nu „credă promisiunile că vor fi trimiși undeva pentru exerciții sau condiții lipsite e conflict” și i-a îndemnat să „acționeze imediat” dacă există suspiciuni că sunt trimiși să lupte în Ucraina.

Mesajul vine în momentul în care Rusia a recunoscut pentru prima dată, miercuri, prezența recruților în rândurile forțelor sale din Ucraina, dintre care mulți nu erau antrenați pentru luptă, și a anunțat că unii dintre ei au fost luați prizonieri.

Jurnaliștii CNN aflați în orașul Dnipro din centrul Ucrainei au spus că au simțit cel puțin două explozii, sâmbătă dimineață. EI relatează că au putut vedea și fum care se ridică.

Sirenele de raidul aerian au început să răsune sâmbătă la ora locală 5:25 și încă pot fi auzite.

Dnipro a fost lovit de trei ori vineri dimineață, pentru prima dată de la debutul invaziei rusești. Au fost lovite o grădiniță, un bloc de locuințe și o fabrică de încălțăminte. Un civil a fost ucis.

Sirenele de raid aerian s-au auzit sâmbătă dimineață în majoritatea orașelor ucrainene, îndemnând oamenii să caute adăposturi, a informat presa locală preluată de Reuters.

S-au auzit sirene în capitala Kiev, orașul vestic Lvov, dar și în est la Odesa și Harkov, Cherkasy, precum și în regiunea Sumi din nord-estul țării.

Forțele ruse păreau să se regrupeze vineri pentru un posibil asalt asupra Kievului, cu imagini din satelit arătându-le în timp ce trag focuri de artilerie în timp ce se apropiau de capitală.

Oficialii ucraineni acuză că armata rusă a bombardat un spital pentru bolnavii de cancer și mai multe blocuri de locuințe din Mikolaiv, scrie AP.

Directorul spitalului, Maksim Beznosenko, spune că sute de pacienți erau tratați în momentul atacului și că, din fericire, niciunul nu a fost rănit. Clădirea a fost însă serios avariată de obuze.

Înainte cu câteva zile, rușii au atacat o maternitate din Mariupol, pe care au distrus-o complet. Trei persoane au murit, între care și o fetiță.

Echipele CNN din Kiev au raportat explozii puternice în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea capitalei, fără a putea specifica însă dacă e vorba de un atac al armatei ruse sau un contraatac ucrainean.

La periferia capitalei se duc în continuare lupte, mai ales în nord, în Bucha, Irpin, Hostomel și Vîșhorod, unde se înregistrează constant bombardamente. Situația s-a înrăutățit și în Brovari, aflat peste râul Nipru, la est de Kiev.

Cu capitala înconjurată, primarul Vitali Klitschko spune că mai are stocuri de mâncare și medicamente pentru populație pentru maximum două săptămâni.

Adjunctul premierului ucrainean, Iryna Vereshchuk, a anunțat că, în ciuda evacurărilor eșuate de până acum, sâmbătă se încearcă din nou scoaterea civililor din orașul asediat de ruși.

Totodată, transporturi umanitare vor ajunge în Mariupolul lipsit de apă, căldură și gaze de mai multe zile.

Culoarul umanitar din Mariupol a fost unul dintre cele atacate de armata rusă, în ciuda promisiunilor de încetare a focului făcute în timpul negocierilor.

Tot sâmbătă se vor face evacuări din Sumi, au anunțat în timpul nopții autoritățile militare regionale pe Telegram.

Evacuările sunt programate să înceapă la ora locală 9.00, cu convoaie plecând din șase puncte din oraș.

Acestea se vor îndrepta către Poltava, unde ar trebui să ajungă în jurul orelor 13.00 – 14.00

În Odesa, de-a lungul coastei, au fost văzute aterizând aeronave ale armatei ruse, iar autoritățile locale susțin că au doborât câteva avioane inamice.

În oraș se fac pregătiri pentru un atac văzut ca iminent, după ce în cel mai apropiat oraș, Mikolaiv, au început ieri bombardamentele.

Odesa, oraș-port la Marea Neagră, e o țintă importantă pentru ruși. Se află la numai 50 km de Republica Moldova.

Autoritățile ucrainene au transmis Agenției Internaționale pentru Energie Nucleară că tehnicienii de la Cernobîl au început să repare liniile de alimentare cu energie.

Joi fusese reparată doar o secțiune, iar AIEA a fost informată că se fac progrese, în ciuda situației dificile create de ocupație rusă a centralei.

Pe fondul războiului din Ucraina, NATO a anunțat că trimite 30.000 de militari, 200 de avioane și 50 de nave de război, aparținând celor 27 de state din alianță, în Norvegia, pentru exerciții militare pregătitoare în eventualitatea escaladării situației.

Trupele vor ajunge în Norvegia pe 14 martie, iar exercițiile, care se vor derula la câteva sute de kilometru de granița rusă, sunt prevăzute să dureze până la 1 aprilie.

Bombardamentele au continuat în Mikolaiv și în noaptea de vineri spre sâmbătă, scrie BBC.

Autoritățile locale spun că pe măsură ce armata rusă se apropie de oraș, oamenii fug și spitalele se umplu de răniți.

Institutul pentru Studiul Războiului a publicat o hartă care arată avansul trupelor ruse și posibila rută de atac urmată de aceasta, după Mikolaiv – spre Odesa, prin Voznesensk.

Statele Unite au impus vineri sancțiuni asupra mai multor oligarhi, lideri și elite din Rusia, vizându-i, printre alții, pe câțiva membri ai Camerei inferioare a Parlamentului rus și pe miliardarul Viktor Vekselberg, pe măsură ce Washingtonul crește presiunea asupra Moscovei cu privire la invazia sa din Ucraina, relatează Reuters.

Printre cei afectați vineri de sancțiunile SUA se numără 10 persoane din Consiliul de Administrație al VTB Bank, 12 membri ai Dumei și membrii familiei purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat Departamentul american al Trezoreriei, într-un comunicat de presă.

Trezoreria americană i-a acuzat pe cei vizați că au sprijinit invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin.

„Trezoreria continuă să-i tragă la răspundere pe oficialii ruși pentru că au permis războiul nejustificat și neprovocat al lui Putin”, a declarat secretarul instituției, Janet Yellen, în comunicat.

Sancțiunile de vineri sunt cele mai recente dintr-o serie anunțată de Statele Unite, inclusiv împotriva lui Putin și a Băncii Centrale a Rusiei, după ce forțele ruse au invadat Ucraina în cel mai mare atac asupra unui stat european după cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a numit acțiunea militară din Ucraina o „operațiune militară specială”.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan consideră că invazia rusă în Ucraina a scos în evidență ”falimentul” sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), întrucât această organizaţie internațională nu a reuşit să prevină războiul, şi a cerut o reformă a ei prin care să fie anulat dreptul de veto al celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, relatează Agerpres citând agenţia spaniolă de știri EFE.

„Când o tabără în conflict este unul dintre membrii permanenţi cu drept de veto, capacitatea Consiliului de Securitate (al ONU) de a se impune este nulă: sistemul se declară în faliment”, a spus Erdogan în discursul său de deschidere la Forumul Diplomatic de la Antalya, o reuniune internaţională desfăşurată în acest oraş de pe coasta mediteraneană a Turciei.

„Dat fiind că deciziile Adunării Generale a ONU nu sunt obligatorii, nu a fost luată nicio măsură pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina, a subliniat liderul de la Ankara.

Erdogan a insistat pentru reformarea organizației, arătând că sistemul ONU creat în perioada postbelică funcționează în continuare.

Liderul turc s-a referit la faptul că o singură ţară din cele cinci – SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa sau China – poate contracara voinţa tuturor celorlalte prin dreptul de veto pe care-l are în Consiliul de Securitate.

Turcia, membră a NATO, a ales o poziţie neutră în războiul ruso-ucrainean şi încearcă să acţioneze ca mediator. Joi, a găzduit o întâlnire între miniştrii de externe Serghei Lavrov şi Dmitro Kuleba, care s-a încheiat însă fără rezultate notabile.

Viceprim-ministrul ucrainean Iryna Vereshchuk a acuzat forțele ruse că au încălcat acordul de încetare a focului și că țintesc oamenii evacuați din orașele bombardate, informează BBC.

Într-un mesaj video publicat vineri seară, Iryna Vereshchuk a spus că exploziile cauzate de rachetele rusești au împiedicat evacuările din orașul Mariupol, acolo unde o maternitate a fost bombardată săptămâna aceasta, și din capitala Kiev.

Aceasta a precizat că unele evacuări planificate s-au desfășurat totuși cu succes, inclusiv 1.000 de persoane care au fost escortate din satul Vorzel din regiunea Kiev.

În estul țării, Rusia a blocat evacuările din Izium, un oraș aflat în prima linie a conflictului militar, potrivit primarului orașului Harkov, Ihor Terekhov.

Președintele american Joe Biden a anunțat vineri seară, pe Twitter, că așteaptă cu nerăbdare să promulge proiectul de lege care prevede acordarea uuin ajutor de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, relatează The Guardian.

„Aseară (joi, 10 martie), Congresul a adoptat un proiect de lege bipartizan care include o asistență suplimentară de 13,6 miliarde de dolari pentru poporul ucrainean. Aștept cu nerăbdare să semnez proiectul imediat”, a scris liderul de la Casa Albă.

Last night, Congress passed a bipartisan spending bill that included an additional $13.6 billion in new assistance for the Ukrainian people.

I look forward to signing that immediately.

— President Biden (@POTUS) March 11, 2022

Numărul persoanelor care au părăsit Ucraina de la începerea invaziei militare ruse a depăşit 2,5 milioane, a anunţat vineri Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), potrivit agenției germane de presă DPA, preluată de Agerpres.

Datele ONU arată că peste 1,5 milioane de oameni au plecat din Ucraina spre Polonia, aproximativ 225.000 spre Ungaria, 176.000 spre Slovacia şi 282.000 spre alte ţări europene.

În Germania, poliţia federală a afirmat că în jur de 110.000 de oameni au sosit din Ucraina după data de 24 februarie, mulţi dintre ei traversând Polonia.

În România au intrat 364.518 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 282.497, de la începutul războiului în Ucraina, pe data de 24 februarie.

Mai multe detalii: ONU: Peste 2,5 milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul invaziei ruse

Statele Unite anunță că nu au văzut până acum nicio dovadă că trupele din Belarus – aliatul apropiat al Rusiei – se află în Ucraina, transmite BBC.

„Nu am văzut niciun indiciu că trupele sau forțele belaruse au intrat în interiorul Ucrainei. Nu detectăm nicio implicare iminentă a forțelor belaruse. Asta nu înseamnă că nu s-ar putea întâmpla sau că nu se va întâmpla”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Ucraina a anunțat în cursul zilei de vineri că se teme că Belarus s-ar putea alătura invaziei ruse în următoarele ore – și a acuzat Rusia că a bombardat „sub steag fals” un sat din Belarus pentru a încerca să determine Minskul să se implice în război. BBC precizează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile oficialilor ucraineni cu privire la atacul de la granița dintre Ucraina și Belarus.

Potrivit agenției oficiale de știri Belta din Belarus, Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin au convenit vineri ca Moscova să-i furnizeze în curând aliatului său cel mai modern echipament militar.

Președintele american Joe Biden a reiterat, vineri seară, într-un mesaj pe Twitter că războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei „nu va fi niciodată o victorie” pentru liderul de la Kremlin sau pentru obiectivele sale strategice, relatează BBC.

Putins war against Ukraine will never be a victory.

He hoped to dominate Ukraine without a fight.
He hoped to fracture European resolve.
He hoped to weaken the trans-Atlantic Alliance.
He hoped to split apart America.

He failed.

— President Biden (@POTUS) March 11, 2022

„A sperat să domine Ucraina fără luptă. A sperat să fractureze determinarea europeană. A sperat să slăbească Alianța Transatlantică. A sperat că va diviza America. A eșuat”, a scris liderul de la Casa Albă.

Forțele ruse bombardează puternic vineri seară suburbiile orașului Mikolaiv, din sudul Ucrainei, informează CNN.

Potrivit mai multor înregistrări video publicate rețelele de socializare, în zonă au izbucnit incendii, iar Vitaliy Kim, șeful Administrației Regiunii Mykolaiv, a declarat că au existat „lupte active lângă Guryivka”, în nordul orașului.

Abonații Twitter au relatat că bombardamentele au lovit în principal clădiri rezidențiale și unități private.

It is reported about the shelling of #Nikolaev pic.twitter.com/uGxDaor7Tk

— NEXTA (@nexta_tv) March 11, 2022

❗️#Nikolaev

Subscribers report about rocket shelling on the suburbs of the city, hitting mostly residential buildings and private facilities. pic.twitter.com/wtlW7BISdI

— NEXTA (@nexta_tv) March 11, 2022

„Încercăm să-i respingem mai departe”, a transmis Vitaliy Kim, pe canalul său de Telegram.

Într-o serie de mesaje, oficialul a scris că bombardamentul a coincis cu „focuri de armă trase la întâmplare în ținte civile”, inclusiv o cafenea și un bloc de apartamente.

Șeful administrației regionale a precizat ulterior că nicio persoană nu a fost ucisă în bombardamente, potrivit publicației Pravda Ucrainska.

Ministerul de Externe al Ucrainei îi acuză pe soldații ruși că l-au răpit pe primarul orașului Melitopol, din sud-estul Ucrainei, transmit BBC, The Guardian și Pravda Ucrainska.

Oficialii ucraineni susțin că trupele ruse l-au răpit vineri după-amiază pe primarul Ivan Fedorov, după ce l-au acuzat în mod fals de terorism.

BBC precizează că nu a reușit să confirme în mod independent acuzațiile, iar oficialii ruși încă nu au oferit un punct de vedere pe acest subiect.

„Răpirea primarului din Melitopol este considerată crimă de război în conformitate cu Convențiile de la Geneva și Protocolul adițional, care interzic luarea de ostatici civili în timpul războiului”, a transmis Ministerul de Externe al Ucrainei, într-un comunicat de presă.

Imaginile video publicate pe rețelele de socializare de primăria orașului Melitopol par să arate cum edilul Ivan Fedorov este răpit de forțele ruse.

The 🇺🇦 presidential office reports that the Russian occupiers have kidnapped Ivan Fedoro, the major of Melitopol in southern #Ukraine. Security camera of the city hall seem to show the abduction. pic.twitter.com/KfaXFQttn0

— Mattia Nelles (@mattia_n) March 11, 2022

„Potrivit primelor informații, în urmă cu o oră ocupanții l-au răpit pe primarul din Melitopol, Ivan Fedorov”, a scris Kyrylo Timoșenko, adjunctul șefului Administrației Prezidențiale ucrainene, pe contul său de Telegram.

Cu două ore înainte de apariția informațiilor privind răpirea edilului, Fedorov le-a mulțumit antreprenorilor din Melitopol pe Facebook pentru că i-au ajutat pe cei aflați în nevoie.

Melitopolul a căzut în mâinile trupelor ruse în urmă cu aproape două săptămâni, iar Fedorov a declarat miercuri pentru BBC că rezidenții „nu cooperează în niciun fel cu rușii”.

Mai multe informații: VIDEO | Primarul din Melitopol a fost răpit de soldaţi ruşi, anunță autoritățile ucrainene. Momentul, surprins de camerele de supraveghere

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că statele membre ale UE susțin „destinul şi calea europeană” a Ucrainei, însă a arătat că blocul comunitar nu poate demara o prcedură accelerată cu o ţară aflată în război, ignorând solicitările altor state „fragile”, precum Republica Moldova, care doresc și ele să se alăture Uniunii Europene, potrivit news.ro.

„Cred că trebuie să avem mult respect şi solidaritate pentru ucraineni şi pentru conducătorii lor. Înţeleg perfect emoţia şi aşteptările care sunt acolo. Ceea ce vă pot spune este că ieri Consiliul European a exprimat un mesaj puternic şi clar în ceea ce priveşte destinul european şi calea europeană a Ucrainei. Fără ambiguitate. Acum, putem avea o procedură accelerată sau excepţională cu o ţară în război, fără să ţinem cont de niciun criteriu? Răspunsul este: nu!”, a declarat liderul francez, într-o conferință de presă.

„Putem spune că abandonăm Republica Moldova vecină, atât de fragilă, cu Transnistria, cu prezenţa forţelor din afară, cu dependenţa de gazul rusesc, cu refugiaţii care ajung acolo? Răspunsul e: nu!”, a precizat Emmanuel Macron.

„Putem uita, din cauza acestui război, procesul pe care l-au demarat de ani de zile statele din Balcanii de Vest care vor să ni se alăture şi care sunt, de asemenea, vulnerabile, care sunt afectate de destabilizarea geo-politică? Răspunsul este: nu!”, a adăugat liderul de la Palatul Elysee.

Mai multe detalii: Macron, despre „calea europeană a Ucrainei”: Putem avea o procedură accelerată cu o ţară în război, fără să ţinem cont de niciun criteriu? Răspunsul este: nu!

Președintele american Joe Biden a subliniat încă o dată, vineri, că SUA nu vor trimite trupe terestre în Ucraina, informează CNN.

„Nu vom purta cel de-al treilea război mondial în Ucraina”, a spus Biden, după ce a reiterat sprijinul deplin al Statelor Unite pentru aliații săi din NATO și a promis că SUA vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Alianței Nord-Atlantice.

„Vreau să fiu clar, totuși, ne vom asigura că Ucraina are armele necesare pentru a se apăra de forța rusă invadatoare. Și vom trimite bani și ajutor alimentar pentru a salva vieți în Ucraina. Vom primi refugiații ucraineni cu brațele deschise dacă vor veni până aici”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Biden a mulțumit, de asemenea, membrilor Camerei Reprezentanților pentru sprijinul acordat Ucrainei, menționând că a discutat astăzi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski timp de aproximativ o oră. Biden a adăugat că vorbește cu liderul de la Kiev „aproape zilnic”.

Președintele american a subliniat, de asemenea, că este foarte important ca SUA și aliații săi să acționeze împreună în orice mișcare de contracarare a Kremlinului pe care o întreprind.

„Știu că uneori v-am provocat frustrare, dar este mai important să ne asigurăm că toate statele NATO acționează împreună decât libertatea pe care o avem noi (americanii, n.r.) de a acționa când vrem… (Țările NATO, n.r.) au vulenrabilități diferite față de ale noastre”, a mai spus Joe Biden.

Mai multe informații: Joe Biden spune din nou că SUA nu vor purta „cel de-al Treilea Război Mondial” în Ucraina

Urmărește-ne pe Google News