LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 18 | Alimentarea cu energie la Cernobîl, reluată. Atacul asupra bazei militare de lângă Liov, soldat cu 35 de morți, asumat de Rusia

Utilizatorii din Rusia ai serviciului Instagram au fost anunţaţi că acesta va fi oprit de la miezul nopţii, scrie The Guardian.

Măsura autorităților ruse vine după compania-mamă, Meta, a informat săptămâna aceasta că va permite utilizatorilor reţelelor sociale din Ucraina să posteze mesaje precum „Moarte invadatorilor ruşi”.

⚠️ Confirmed: Real-time network data show #Instagram is now restricted in #Russia across multiple providers; the popular social network has been banned by internet regulator Roskomnadzor after similar measures taken against Twitter and Facebook

📰 Report: https://t.co/1JIs5peFeO pic.twitter.com/ICunkqkhXF

— NetBlocks (@netblocks) March 13, 2022

Potrivit unor înalți oficiali americani, Rusia ar fi cerut Chinei să îi ofere echipament militar și sprijin financiar, în legătură cu războiul cu Ucraina, scrie The New York Times.

În plus, Kremlinul ar fi solicitat Beijingului și asistență economică suplimentară pentru contracara sancțiunilor impuse de SUA și de statele occidentale. Oficialii americani au refuzat să descrie tipul de echipament militar pe care Moscova îl pretinde.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Vom comunica în mod direct Beijingului că vor exista consecințe în cazul în care Rusia va fi sprijinită de China”, a declarat, duminică, pentru CNN, Jake Sullivan, consilierul american pentru securitate națională.

Mai multe informații: The New York Times: Rusia a cerut Chinei asistență militară și economică, în contextul războiului din Ucraina

Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podoliak a confirmat duminică că vor avea loc discuții cu Rusia luni, potrivit CNN.

Podoliak a transmis pe pagina sa de Twitter că negocierile se desfășoară non-stop în format video. „Un număr mare de probleme necesită o atenție constantă. Luni, 14 martie, va avea loc o sesiune de negocieri pentru a rezuma rezultatele preliminare”, a spus el.

Anterior, secretarul de presă al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, este cel care anunțase că discuțiile ruso-ucrainene continuă luni, potrivit agenției TASS.

O filmare înfricoșătoare cu momentul atacului aerian de duminică, 13 martie, asupra bazei militare de la Iavoriv a fost publicată de The New York Times și preluată de ziarul ucrainean Gazeta.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Centrul Internațional pentru Menținerea Păcii și Securității din Iavoriv, oraș-garnizoană din vestul Ucrainei, 12 km de granița cu Polonia, a fost atacat la ora locală ora 5.45.

Videoclipul arată momentul în care o rachetă lovește baza militară. Se văd explozia uriașă și suflul ei.

Mai multe informații: VIDEO | Momentul atacului cu rachete rusești de la baza militară din Iavoriv. 35 de oameni au fost uciși. Cum arată locul în care au picat bombele

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că nouă dintre cele 14 coridoare umanitare pe care le-a declarat duminică au permis civililor să scape din zona de conflict, potrivit CNN.

Vereshchuk a mai spus că 3.950 de persoane au fost salvate în regiunea Kiev și 1.600 au reușit să evadeze din regiunea Lugansk din estul țării.

„Orașul Mariupol a fost supus bombardamentelor toată ziua”, a mai spus viceprimarul ucrainean.

Potrivit Nexta, în această seară orașul Harkov, din nord-estul Ucrainei, este bombardat intens de armata rusă.

Imagini difuzate de Nexta TV arată cum cerul este luminat de explozii și se aud zgomote puternice.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

⚡️Heavy shelling is taking place in #Kharkiv pic.twitter.com/Njnr2cpKT1

— NEXTA (@nexta_tv) March 13, 2022

O școală din satul Zelenogai, situat la aproximativ 16 kilometri est de Nikolaev, a fost distrusă în urma unui bombardament al aviației ruse, a anunțat guvernatorul regiunii, Vitali Kim, citat de CNN.

Potrivit imaginilor de la fața locului, o mare parte din clădire a fost făcută praf de o bombă, în locul școlii fiind acum un imens morman de dărâmături.

Mai multe informații: VIDEO | O școală de lângă Nikolaev a fost distrusă în urma unui bombardament al aviației ruse

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat pentru portalul Strana că evacuarea din orașul Mariupol a eșuat din nou.

„Nu am reușit să ajungem la Mariupol. Ne-am oprit la Berdiansk din cauza loviturilor aeriene devastatoare de la Mariupol. Sper, totuși, să se poate facă evacuare începând de luni dimineața”, a precizat viceprim-ministrul Vereșciuk.

Opțiunea de a evacua oamenii din Mariupolul asediat pe nave, care a fost luată în considerare anterior de autoritățile ucrainene, nu va fi implementată.

Orașul este în pragul unui colaps umanitar, unii oameni au topit zăpada ca să poată bea apă sau caută variante alternative în conductele subterane.

Mai multe informații: Vicepremierul Ucrainei: Evacuarea din Mariupol a eșuat din nou, „din cauza bombardamentelor devastatoare”

Președintele României, Klaus Iohannis, a purtat, duminică, o discuție telefonică cu omologul său din Ucraina, Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat de întregul sprijin.

Tocmai am avut o convorbire telefonică cu președintele Zelenski. L-am asigurat de întreaga susţinere din partea României pentru Ucraina, atât la nivel bilateral, cât şi în Uniunea Europeană”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.

I have just had a 📞 conversation with President @ZelenskyyUa. I assured him of Romanias full support for Ukraine both bilaterally & in the #EU. The humanitarian hub in Suceava has already started to deliver the first aids. We will take care of all 🇺🇦 citizens arriving to 🇷🇴.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) March 13, 2022

Mai multe informații: Klaus Iohannis a vorbit la telefon cu Volodimir Zelenski. „L-am asigurat de întreaga susţinere din partea României”

Jurnaliștii s-au numărat printre persoanele arestate duminică de forțele de ordine în timpul protestelor împotriva războiului care au avut loc în mai multe orașe din Rusia, informează CNN.

Potrivit jurnalistului rus Andrey Okun, colegele sale Anastasia Romanova de la MR7, Angelina Trofimenko de la Avtozak Live, Anastasia Rogacheva de la SOTA și Elena Lukyanova de la Novaya Gazeta au fost reținute în timpul protestelor de duminică de la Sankt Petersburg.

La Moscova, câteva zeci de persoane au sfidat interdicţia de a manifesta şi s-au adunat în apropierea Kremlinului. Cel puţin 30 de manifestanţi şi un jurnalist au fost reţinuţi de poliţişti, potrivit AFP.

Peste 250 de persoane care manifestau duminică împotriva intervenţiei militare ruse din Ucraina au fost arestate în Rusia, potrivit unei organizaţii neguvernamentale, informează AFP.

Mai multe informații: Mai mulți jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor din Rusia împotriva războiului

Negocierile dintre Rusia şi Ucraina vor continua luni, în „format virtual”, a declarat secretarul de presă al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit agenției TASS.

Delegația rusă va fi condusă și data aceasta de consilierul prezidențial Vladimir Medinski.

Potrivit agenției ruse Interfax, Leonid Sluțki a vorbit despre „progrese seminificative” și declarat că „putem avea în zilele următoare o poziție unificată a ambelor delegații”.

Mai multe informații: Kremlinul a confirmat că a patra rundă de negocieri cu Ucraina va avea loc luni, în format video

Jurnaliştilor nu vor mai avea voie să intre în oraşul Irpin, lângă Kiev, a declarat primarul oraşului, Aleksandr Markuşin, pe Telegram, după uciderea jurnalistului american Brent Renaud de către forțele ruse, scrie CNN.

„Începând de astăzi, le interzicem jurnaliştilor să intre în Irpin. Astfel vrem să le salvăm viaţa şi să salvăm viaţa celor care ne apără”, a transmis edilul.

From today, journalists are banned from entering Irpen, Kiev, the mayor of the city Alexander Markushin reports. The city authorities resorted to such measures after the murder of an American journalist by the Russian invaders. #Ukraine #UkraineWar #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/UX54HNQdRA

— Ukraine War Videos Report (@Ukraine_Videos) March 13, 2022

De asemenea, elle-a cerut reporterilor și civililor ucraineni să nu posteze online informații despre personalul militar, echipamentul acestora sau orice informație care ar putea indica locația lor.

Ministerul Apărării al Federației Ruse și-a asumat atacul din această dimineață asupra bazei militare ucrainene, sustinând că în unitate s-ar fi aflat ”mercenari” și armament furnizat de aliații europeni, transimte agenția Interfax, citată de The Guardian.

Ministerul rus susține că ar fi eliminat ”180 de mercenari străini, centrul lor de antrenament și un lot mare de arme străine” ca urmare a unei lovituri cu bombe de precizie la baza militară de lângă Liov.

Ucraina respinge însă acuzațiile Rusiei, potrivit CNN. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Markian Lubkivschi, a declarat că afirmația ministerului rus este ”pură propagandă rusă”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat un spital în care se aflau militari ucraineni răniți în timpul luptelor cu armata rusă, informează Ukrainska Pravda.

Ajuns în saloane, Zelenski le-a vorbit militarilor, a făcut fotografii alături de aceștia și le-a transmis că le dorește multă sănătate.

„Cel mai bun cadou pentru voi va fi victoria. Bravo vouă. Însănătoşire grabnică, băieţi”, le-a transmis președintele ucrainean militarilor răniți.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski a vizitat militarii ucraineni răniți dintr-un spital. „Sănătate grabnică, băieți”

Sistemele de răcire a ansamblurilor nucleare uzate vor reveni la funcționarea normală începând de astăzi, a declarat de ministrul energiei de la Kiev, Herman Galușcenko, preluat de publicația Ukrainska Pravda.

„Astăzi, grație eforturilor incredibile ale specialiștilor Ukrenergo, specialiștii noștri au reușit să repare sursa de alimentare cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl”, a transmis demnitarul, anunță compania nucleară națională Energoatom, într-o postare pe canalul de Telegram.

Mai multe informații: Alimentarea cu energie electrică a centralei atomice de la Cernobîl a fost restabilită, anunță Ministerul Energiei din Ucraina

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat, azi, la CBC, că Rusia va plăti un „preț sever” dacă va folosi arme chimice în Ucraina, reiterând mesajul transmis de președintele Biden vineri.

Sullivan a mai spus că orice atac de acest gen va declanșa un răspuns din partea alianței.

„Folosirea armelor de distrugere în masă ar fi o linie suplimentară șocantă pe care Putin o trece în ceea ce privește atacul său asupra dreptului internațional și a normelor internaționale”, a mai afirmat consilierul american pentru securitate națională.

„Ocupanțiii lovesc cinic și deliberat clădiri rezidențiale, zone dens populate, distrug spitalele de copii și infrastructura urbană. Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit în atacurile rusești”, a transmis, astăzi, primăria din Mariupol, pe Telegram.

Potrivit autorităților ucrainene, situația de la Mariupol continuă să fie foarte dificilă. „Orașul nu are curent, apă, căldură, aproape nicio comunicație mobilă, rămâne fără alimente și apă”, scrie CNN.

Un convoi cu provizii umanitare se află acum la doar 80 de kilometri de orașul-port asediat, unde sunt blocate peste 400.000 de persoane, a anunțat azi președintele Zelenski.

Zeci de mii de germani demonstrează astăzi, 13 martie, în sprijinul Ucrainei, în fața Porții Brandenburg din Berlin. Manifestații de susținere ale Kievului au loc în ma multe orașe din Germania, dar și la Madrid, capitala Spaniei.

Manifestație de amploare la Berlin, capitala Germaniei, într-un loc simbolic, în fața Brandenburger Tor. Potrivit Bild, mulțimea s-a adunat la Alexanderplatz și a plecat în marș spre Poarta Brandenburg, construită în secolul al 18-lea ca simbol al păcii.

Printre manifestanți s-au numărat tineri și bătrâni, dar și familii cu copii. „Opriți războiul”, „Pace”, „Unde este vaccinul împotriva războiului?”, au fost câteva dintre bannerele afișate.

Mai multe informații: „Unde este vaccinul împotriva războiului?”. Zeci de mii de oameni s-au adunat la Poarta Brandenburg din Berlin pentru a-și arăta susținerea pentru Ucraina

De la începerea conflictului în Ucraina, în România au intrat până duminică dimineață 397.542 de cetăţeni ucraineni, dintre care peste 16.000 în ultimele 24 de ore, informează Poliția de Frontieră.

La nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat sâmbătă în România 75.902 de persoane, dintre care 16.676 cetăţeni ucraineni (în creștere cu 2 % faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 7.203 cetăţeni ucraineni (în  creștere cu 8,7%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 7.789 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 2,6 %). Restul cetățenilor ucraineni au intrat în România prin alte puncte de frontieră.

Mai multe informații: Aproape 400.000 de refugiați ucraineni au intrat în România până duminică

Întrebat astăzi de un jurnalist CNN dacă este îngrijorat de posibilitatea ca președintele rus, Vladimir Putin, să folosească arme chimice sau biologice în Ucraina, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a răspuns: „Da, desigur, suntem îngrijorați”.

„În acest moment, vedem mii de civili și copii cum mor”, a mai spus primarul Kievului, adăugând că „acest război este împotriva întregii populații ucrainene”, potrivit CNN.

În timp ce SUA nu au prezentat până acum nicio dovadă că Rusia intenționează să folosească arme chimice în Ucraina, Casa Albă a transmis că astfel de arme ar putea fi folosite în conflict, iar președintele Joe Biden a avertizat, vineri, că dacă Rusia va face asta, va plăti un „preț ridicat”.

Negociatorul și consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak a declarat că discuțiile cu Rusia au devenit mai constructive, potrivit The Guardian.

„Nu vom ceda în principiu pentru nicio poziție. Rusia înțelege acum acest lucru. Rusia începe deja să vorbească constructiv. Cred că vom obține unele rezultate în câteva zile”, a spus negociatorul.

Șeful Comisiei Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale, membru al delegației ruse la discuțiile ruso-ucrainene, Leonid Sluțki, a spus, de asemenea, că vede premisele pentru apropierea dintre pozițiile Moscovei și Kievului în negocierile din cadrul zilele viitoare.

„Sunt progrese semnificative. Conform așteptărilor mele personale, acest progres se poate dezvolta în zilele următoare într-o poziție unificată a ambelor delegații, în documente pentru semnare”, a declarat el, într-un interviu pentru canalul RT Arabic TV.

Prima rundă de negocieri a avut loc în regiunea Gomel din Belarus pe 28 februarie. Apoi, echipele s-au mutat la Belovejskaia Pușcia, regiunea Brest, tot în Belarus, unde pe 3 martie a avut loc a două rundă de discuții. Pe 7 martie, a avut loc cea de-a treia rundă de negocieri. Niciuna dintre discuții nu a adus rezultate semnificative. A patra rundă de negocieri ar putea avea loc luni sau marți.

Mai multe informații: „Sunt progrese semnificative”. Când e programată a pata rundă de negocieri dintre ucraineni și ruși și care sunt acordurile la care se lucrează

Câteva mii de locuitori din Herson au ieșit pe străzile orașului din sudul Ucrainei, pentru a protesta împotriva ocupației forțelor ruse, potrivit BBC.

Protestele au loc în contextul în care există informații conform cărora Rusia intenționează să organizeze un „pseudo-referendum” în oraș pentru a crea o republică separatistă pe modelul celor din Donbas, Donețk și Luhansk.

Oamenii s-au adunat în Piața Libertății din centrul orașului fluturând steaguri ucrainene și ținând pancarte pe care scriau „Herson este Ucraina”.

Kherson today, 12:30 EET

Several thousand Kherson residents went to the peaceful rally in a temporarily occupied city on March 13.–Suspilne Kherson https://t.co/asRsgnq4Cd pic.twitter.com/ZAHwAESPLx

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) March 13, 2022

Mai multe informații: Protest cu sute de oameni pe străzile orașului ucrainean Herson, ocupat de armata rusă

Un jurnalist american a fost ucis în apropiere de Kiev, a confirmat șeful poliției din regiune, relatează The Guardian.

Jurnalistul video premiat de-a lungul carierei, Brent Renaud, în vârstă de 51 de ani, a fost împușcat când forțele ruse au deschis focul asupra unei mașini în apropiere de Irpin.

Inițial, presa străina a transmis că jurnalistul lucra pentru New York Times, dar publicația a transmis că, deși acesta a colaborat cu publicația în trecut, el nu nu era trimis de ziar acum în Ucraina, legitimația prezentată de poliția ucraineană fiind emisă acum câțiva ani.

Un alt jurnalist, aflat cu Brent în momentului atacului, a fost dus la spital pentru îngrijiri medicale.

Mai multe informații: Jurnalist american, fost colaborator al New York Times, ucis lângă Kiev. Forțele ruse au deschis focul asupra mașinii în care se afla

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat, într-un nou mesaj video adresat duminică, că cea mai importantă sarcină este să aducă ajutor umanitar în orașului asediat Mariupol.

El a spus că un convoi umanitar se afla la doar 80 de kilometri – aproximativ două ore de mers cu mașina – de orașul care a fost atacat constant de forțele ruse timp de aproape o săptămână.

„Facem totul pentru a sparge rezistența ocupanților, care îi blochează chiar și pe preoții Bisericii Ortodoxe”, a afirmat Zelenski.

Patriarhul ecumenic Bartolomeu a cerut încetarea a focului în Ucraina și a lăudat „rezistența puternică” a națiunii ucrainene împotriva forțelor ruse invadatoare.

Într-o intervenție politică rară în timpul unei liturghii la care a participat premierul grec Kyriakos Mitsotakis, patriarhul ecumenic a făcut apel la încetarea violenței și a vărsării de sânge.

„Urmărim drama poporului ucrainean și admirăm rezistența sa puternică împotriva invadatorului”, a spus Bartholomeu. „Facem apel la o încetare imediată a focului, războiul trebuie să se încheie. Carta Națiunilor Unite interzice în mod explicit folosirea violenței în relațiile internaționale și obligă toți membrii organizației să-și rezolve divergențele prin mijloace pașnic. Un război nedrept se petrece în inima Europei, sângele uman este vărsat, copiii și femeile sunt uciși și orașele și satele distruse. Gândurile noastre sunt la frații noștri.”

Ortodoxismul este principala religie din Ucraina, împărțită între diferite ramuri, între biserici care sunt în subordinea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei și cele care răspund în fața Moscovei.

Nouă persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc în apropiere de Mikolaev, sudul Ucrainei, a anunțat duminică administrația regională a orașului.

Mikolaev este un oraș strategic din sud, care a rezistat ocupației ruse și a împiedicat o aparentă deplasare a Rusiei către portul Odesa din vest.

Relatările din zonă spun că la nord de oraș, în periferia Bashtanka, au fost bombardate puternice.

În oraș, administrația regională a declarat că un atac aerian a distrus un atelier, dar nu a provocat victime.

Papa Francisc a emis o nouă condamnare fermă a atacului rusesc asupra Ucrainei.

„În numele lui Dumnezeu, să fie auzit strigătul oamenilor care suferă și să se oprească bombardamentele și atacurile”, a spus el în timpul rugăciunii sale săptămânale de duminică din Piața Sf. Petru din Vatican. „În numele lui Dumnezeu, vă rog, opriți acest masacru.”

Bombardarea spitalelor de copii și a țintelor civile este „barbară” și „nu are niciun motiv strategic valabil”, a adăugat Papa.

Mai multe informații: Papa Francisc, apel tulburător la pace: „În numele lui Dumnezeu, opriți acest masacru!”

Oleksiy Danilov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare din Ucraina, a afirmat că NATO își va proteja personal convoaiele cu armament pe care le trimite în Ucraina, potrivit platformei Nexta.

„NATO își va proteja convoaiele cu arme pentru Ucraina. Dacă chiar și un glonț, un obuz cade asupra unui convoi, va fi considerat o încălcare a articolului al cincilea”, a declarat Danilov.

Declarația vine după ce sâmbătă, Rusia a amenințat că va bombarda convoaiele cu arme trimise de NATO în Ucraina. „Am avertizat Statele Unite că aprovizionarea Ucrainei cu arme nu este doar o mișcare periculoasă, ci și o acțiune care transformă convoaiele în ținte legitime!”, a spus Sergei Ryabkov, adjunctul ministrului de externe al Federației Ruse.

Guvernatorul din Liov a declarat că au fost confirmate 35 de decese în urma atacului asupra bazei Centrului Internațional de Menținere a Păcii și Securității, duminică dimineață.

Potrivit noului bilanț prezentat de Maksym Kozytskyy, numărul morților a crescut de la 9 la 35, iar cel al răniților de la 57 la 134. Toate cele 134 de persoane rănite au fost spitalizate.

Atacul aerian a avut loc la ora 5.45, potrivit aurotiăților. Guvernatorul din Liov a declarat că forțele ruse au tras peste 30 de rachete de croazieră în baza din Iavoriv

Șeful administrației regionale de stat din Zaporojie a anunțat că primarul orașului Dniprorudnoye a fost răpit de către forțele ruse, într-un mesaj distribuit pe Twitter de platforma Nexta.

Este al doilea primar ucrainean răpit de forțele ruse de la debutul invaziei rusești. Vineri, primarul din Melitopol a fost răpit de un grup de soldați ruși din clădirea administrației locale. În locul său, rușii au instalat un nou primar.

Utilizarea armelor chimice de către Rusia în Ucraina ar putea determina NATO să-și reconsidere decizia de a nu interveni militar în conflict, a spus președintele polonez Andrzej Duda într-un interviu pentru BBC.

„Dacă mă întrebați dacă Putin poate folosi arme chimice, cred că Putin poate folosi orice chiar acum, mai ales când se află în această situație dificilă”, a precizat Duda. „Din punct de vedere politic, el a pierdut deja acest război, iar militar nu îl câștigă.”

Întrebat dacă o astfel de utilizare ar putea determina o intervenție a NATO, el a spus: „Desigur, toată lumea speră că nu va îndrăzni să facă asta. Dar, dacă folosește arme de distrugere în masă, asta ar schimba în întregime situația”.

„Cu siguranță, [liderii NATO] ar trebui să stea la masă și chiar vor trebui să se gândească serios ce să facă, pentru că atunci începe să fie periculos, nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume”, a completat liderul polonez.

Un tren plin de refugiați a fost atacat de forțele ruse în estul Ucrainei, iar un conductor a fost ucis, iar un alt angajat a fost rănit, a anunțat compania feroviară a Ucrainei într-un comunicat de presă, preluat de New York Times.

Trenul era pe cale să preia locuitorii care erau evacuați din regiunile Donețk și Luhansk de la gara Lyman.

Compania încearcă să trimită un alt tren pentru a evacua echipajul și pasagerii, inclusiv aproximativ 100 de copii.

Guvernatorul regiunii Liov a transmis că nouă persoane au fost ucise în atacul asupra bazei militare a Centrului Internațional de Menținere a Păcii și Securității, iar 57 de persoane au fost rănite, relatează The Guardian.

Potrivit Reuters, Maksym Kozytskyy a confirmat că Rusia a lansat 30 de rachete asupra complexului, aflat la aproximativ 50 km sud-vest de Liov și la aproximativ 25 km de granița cu Polonia, duminică, înainte de ora 6 dimineața.

Rapoartele preliminare arătau că forțele ruse au lansat 8 rachete.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că în baza lucrează și instructori militari străini, dar nu este clar dacă au fost prezenți când a avut loc atacul.

Un atac aerian a afectat Lavra Sviatohirsk o mănăstire ortodoxă din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, au anunțat liderii regionali citați de CNN.

Mai multe persoane au fost rănite și transportate la un spital din orașul Sviatogirsk, în timp ce altele au fost tratate la fața locului. Nimeni nu a fost ucis, se arată în comunicatul parlamentului regional.

Explozia, care a avut loc sâmbătă în jurul orei 22:00, a avut loc la 50 de metri de un pod care leagă malul drept și cel stâng al râului Siverskyi Doneț, lângă o intrare în mănăstire.

Explozia a deteriorat ferestrele mănăstirii și a spart ferestrele și ușile unui hotel din apropiere.

Aproximativ 520 de refugiați căutau adăpost în mănăstire, inclusiv 200 de copii. În oraș se află aproximativ 10.000 de refugiați și localnici, potrivit autorităților locale.

Episcopul mănăstirii, Mitropolitul Arsenie, a declarat că nu există unități militare în Sviatogirsk și că atacul a fost făcut asupra unui „oraș pașnic” și asupra unuia dintre cele mai sfinte locuri ale Ucrainei.

Lavra Sviatohirsk aparține de Biserica Ortodoxă Ucraineană. Este o mănăstire care datează încă din anul 1526 și găzduiește moaștele Sfântului Ioan Sihastrul din Sviatohirsk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul israelian Naftali Bennett au vorbit sâmbătă seara despre modalitățile de a opri războiul din Ucraina și eforturile israelienilor de a rezolva conflictul, potrivit unui comunicat al biroului de presă al premierului israelian. Conversația dintre cei doi lideri a durat peste o oră.

În urma apelului, Zelenski a scris pe Twitter că a vorbit cu Bennett despre „agresiunea Rusiei și perspectivele negocierilor de pace” și a cerut asistență pentru a asigura eliberarea „primarului captiv al Melitopolului și a personalităților publice locale”.

Anterior, oficialii israelieni și ucraineni au negat informațiile potrivit cărora Bennett l-ar fi presat pe Zelenski să accepte condițiile Rusiei pentru a pune capăt războiului.

Pe 5 martie, Naftali Bennett a mers personal la Moscova pentru a discuta cu Vladimir Putin despre încheierea războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să creeze noi „pseudo-republici” în Ucraina pentru a rupe țara, dar a menționat că forțele ruse „nu au nici puterea, nici spiritul pentru a cuceri Ucraina”.

Într-un mesaj video postat sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Zelenski a cerut regiunilor Ucrainei, inclusiv Herson, care a fost capturat de forțele ruse, să nu repete experiența Donețk și Lugansk.

„Ocupanții de pe teritoriul regiunii Herson încearcă să repete experiența tristă a formării pseudo-republicilor. Ei șantajează liderii locali, pun presiune asupra deputaților, caută pe cineva pe care să-l mituiască”.

Membrii consiliului municipal din Kherson, un oraș din sud cu 290.000 de locuitori, au respins sâmbătă planurile pentru o nouă „pseudo-republică”, a adăugat Zelenski.

„Invadatorii ruși nu ne pot cuceri. Ei nu au o asemenea putere. Ei nu au un asemenea spirit. Ei țin doar de violență. Doar pe teroare. Doar pe arme, și au multe”, a mai spus Zelenski.

Infrastructura unui aeroport din orașul Ivano-Frankivsk, din vestul Ucrainei, a fost aproape complet distrusă de un atac aerian rusesc, a declarat primarul orașului, Ruslan Martsinkiv, în timp ce vorbea la postul de televiziune „Rada”, relatează CNN.

Atacul de duminică dimineață a fost al treilea desfășurat de forțele ruse împotriva aeroportului, potrivit primarului.

Pentru moment nu există informații despre victime.

Președintele ucrainean a prezentat pentru prima dată un bilanț cu pierderile armatei ucrainene, sâmbătă într-o discuție cu presa. Zelenski a precizat că sunt 1.300 de soldați ucraineni care au fost uciși de la debutul invaziei rusești.

Bilanțul nu a fost verificat independent, iar în perioade de conflict numărul de pierderi raportat de fiecare parte beligerantă tinde să fie exagerat sau diminuat.

Într-un bilanț prezentat de Ministerul Apărării de la Moscova pe 2 martie, oficialii ruși mai pomeneau de 2.870 de soldați ucraineni care au fost uciși. Bilanțul Moscovei vorbea de 498 de soldați ruși uciși, în timp ce Pentagonul estimează numărul lor între 2.000 și 4.000.

Atacurile aeriene ruse au lovit Centrul Internațional de Menținere a Păcii și Securității (IPSC) din apropierea orașului nord-vestic Liov, duminică dimineața, potrivit biroului de presă al guvernului regional din Liov.

IPSC este o bază militară uriașă care include un centru de antrenament pentru soldați, preponderent pentru misiuni de menținere a păcii.

Potrivit datelor preliminare, Rusia a lansat opt rachete în apropiere de Liov, a anunțat guvernul regional. Oficialii verifică dacă există victime.

Liov, aflat la 80 de kilometri de granița cu Polonia a fost un refugiu sigur pentru sute de mii de ucraineni strămuți de război întrucât a fost până acum neatins de bombardamente.

Martorii oculari au raportat pentru BBC că au auzit explozii în orașul Ivano-Frankivsk din vestul țării.

Explozii sunt relatate și de publicațiile locale Ukrinform și The Kyiv Independent.

Sirenele răsună în oraș, iar locuitorii sunt îndemnați să se adăpostească imediat.

Potrivit platformei Nexta a fost lovit de bombele rusești aeroportul din Ivano-Frankivsk. Informația a fost confirmată de primarul orașului.

Mai mulți martori au declarat pentru BBC că au auzit explozii în orașul Liov din vestul țării. Agenția de presă UNIAN a citat și utilizatorii rețelelor de socializare care au raportat două explozii puternice în oraș.

Potrivit rapoartelor presei locale, sirenele de raid aerian au putut fi auzite toată noaptea în Liov și în multe alte regiuni din Ucraina.

Între timp, The Kyiv Independent spune că există relatări conform cărora Liov este atacată cu rachete rusești.

Cauza exploziilor este încă necunoscută, iar BBC nu poate confirma independent relatările martorilor oculari.

Liov este o fortăreață în vestul Ucrainei, unde se află în prezent mulți diplomați și presa străină, dar și un oraș prin care trec mulți refugiați în drumul lor spre ieșirea din Ucraina. Vestul țării nu a fost, până vineri, atacat de forțele ruse.

Premierul moldovean Natalia Gavriliță a cerut asistență internațională pentru a face față numărului mare de refugiați ucraineni care continuă să intre în țară.

„Acum avem peste 270.000 de oameni care au trecut granița”, a declarat Natalia Gavrilița pentru BBC. „Peste 100.000 de oameni care au ales să rămână – cel puțin temporar. Pentru o țară precum Moldova, acestea sunt cifre destul de mari.”

Numărului de refugiați care au venit în Republica Moldova din Ucraina a generat o creștere de 4% a populației.

Mai multe despre solicitarea Moldovei de sprijin extern

„Sunt bombardamente în aproape toate zonele din Ucraina”, a scris BBC, citând o publicație ucraineană, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Unele dintre cele mai puternice atacuri au avut loc în Sievierodonețk și Rubijne, din regiunea separatistă Luhansk, unde au fost vizate de rachete blocuri de apartamente, conform Serviciului de Urgență ucrainean. În jur de 60 de clădiri au fost avariate sau distruse complet.

Într-o declarație emisă sâmbătă seara, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis că autoritatea de reglementare nucleară din Ucraina, Energoatom, a informat-o că Rusia intenționează să opereze instalația de la centrala nucleară Zaporojie sub conducerea companiei sale nucleare de stat, Rosatom, scrie BBC.

Ucraina a mai susținut că personalul este forțat „să se coordoneze cu forțele ruse în toate problemele operaționale, inclusiv chestiunile tehnice” și că „experții ruși au ajuns la fața locului în urmă cu câteva zile pentru a evalua situația radiațiilor de acolo”.

Rusia, care deține controlul centralei Zaporojie încă de pe 4 martie, a negat afirmațiile.

Administrația regională Zaporojie a transmis că un nou primar a fost instalat în orașul ucrainean Melitopol, care se află sub control militar rus, după ce primarul ales a fost răpit vineri de forțele ruse, potrivit CNN.

Primarul nou instalat este Galina Danilchenko, fost membru al consiliului municipal, potrivit unui comunicat de pe site-ul administrației regionale Zaporojie.

Danilchenko a fost prezentată ca primar interimar la televiziunea locală, se arată în comunicat. În declarația sa televizată, care a fost postată de administrație pe Telegram, Danilchenko a spus că „sarcina ei principală este să ia toate măsurile necesare pentru ca orașul să revină la normal”.

Potrivit publicației ucrainene Segodnia, în 2020, Danilcenko a publicat o fotografie cu bannerul „Regimentului Nemuritor” pe pagina ei de Facebook. „Regimentul Nemuritor”, inițial o „mișcare publică menită să comemoreze generația Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, este considerată o organizație publică rusă de propagandă.

Mai multe informații: Un nou primar a fost instalat în orașul Melitopol. Nicio veste despre edilul răpit de ruși după ce a refuzat să „colaboreze”

Aproximativ 13.000 de ucraineni au putut fi evacuați astăzi prin coridoarele umanitare. Cu toate acestea, din orașul-port asediat Mariupol, unde cel puțin 1.582 de civili au fost deja uciși, convoiul nu a reușit să plece, scrie Reuters, citată de The Guardian.

Guvernatorul regional al Donețk a spus că bombardarea constantă a orașului din sudul Ucrainei a complicat atât obținerea de ajutoare pentru cei care au nevoie, cât și capacitatea de a evacua oamenii în siguranță.

Un oficial ucrainean a declarat pentru Associated Press că soldații ruși au jefuit un convoi umanitar care încerca să ajungă la Mariupol și au blocat un altul.

Forțele ruse au înconjurat Mariupol de cel puțin 12 zile, iar armata ucraineană a spus astăzi că forțele ruse au capturat periferia de est a orașului.

Potrivit The Guardian, forțele ruse vor să obțină controlul asupra Mariupol, dar și asupra altor porturi de-a lungul Mării Azov. Acest lucru ar permite Rusiei să stabilească un coridor terestru către Crimeea.

Imaginile surprinse din satelit, sâmbătă, de companie privată americană Maxar Technologies, arată amploarea pagubelor cauzate de loviturile ruse în vestul Mariupol, scrie CNN.

În cartierul de vest al lui Mariupol, Zhovteneyvi, se vede un crater mare, încă mocnit, lângă benzinăria Okko. O dâră mare de fum se ridică dintr-un complex de apartamente.

Mai multe informații: Cum arată văzută din satelit zona rezidențială din Mariupol după bombardamentele rusești

O zonă mare din Makariv, un sat aflat la 48 de kilometri vest de Kiev, a suferit pagube semnificative din cauza atacurilor aeriene ruse, potrivit CNN.

CNN a geolocalizat și a verificat autenticitatea mai multor fotografii publicate astăzi pe rețelele sociale care arată pagube majore aduse complexelor de apartamente, școlilor și unităților medicale din satul Makariv.

The occupiers are destroying the town of #Makarov in the #Kyiv region pic.twitter.com/gpFpbK3R5W

— NEXTA (@nexta_tv) March 12, 2022

Bursa de la Moscova va rămâne închisă și pe parcursul săptămânii viitoare a anunțat, sâmbătă, Banca Națională a Rusiei, potrivit CNN.

Bursa de la Moscova nu s-a mai deschis în 28 februarie, de când primele sancțiuni au început să lovească dur în economia rusă, iar de-atunci a rămas închisă, într-o încercare de a evita o prăbușire inevitabilă.

Într-o ședință de informare, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat azi că țara sa este mai unită decât oricând, în timp ce se confruntă cu invazia rusă, potrivit CNN.

„Acest război, un război dificil, a unit cu adevărat națiunea noastră”, a spus Zelenski, adăugând: „Câteva orașe mici pur și simplu nu mai există. Și asta este o tragedie”, a mai spus el.

Președintele ucrainean a mai spus că negocierile cu Rusia pentru a pune capăt invaziei asupra Ucrainei „trebuie să înceapă cu o încetare a focului”.

Demonstrații în sprijinul Ucrainei au avut loc în mai multe orașe din Europa. Locuitorii din Florența, Italia, au urmărit un discurs al președintelui ucrainean și au fluturat steaguri albastre și galbene în Piața Santa Croce, în timp ce clopotele bisericii sunau au sunat de 17 ori – pentru fiecare zi de invazie a războiului.

Au fost demonstrații pașnice și în orașele mari din Franța, Olanda, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Turcia, potrivit The Guardian.

Mai multe informații: Proteste antirăzboi în Europa. Zelenski s-a adresat miilor de oameni strânși la Florența: „Este timpul ca Europa să aleagă Ucraina!”

Întrebat despre declaraţiile de vineri ale preşedintelui rus Vladimir Putin, care a evocat „progrese” în convorbirile ruso-ucrainene, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „mulţumit că avem un semnal din partea Rusiei”, în cadrul unei conferinţe de presă de la Kiev difuzate pe contul de Telegram a preşedinţiei ucrainene, relatează AFP, citat de Agerpres.

La ultimele discuţii, „am început să vorbim” şi Moscova „nu a mai dat pur şi simplu ultimatumuri”, ceea ce reprezintă „o abordare fundamental diferită”, a adăugat Zelenski. Potrivit lui, în cursul ultimilor doi ani, Ucraina a solicitat Moscovei acest lucru „de peste zece ori fără a auzi vreodată că poate avea loc un dialog”.

Zelenski a făcut aceste afirmaţii în contextul în care joi a avut loc discuţii între şeful diplomaţiei ruse şi omologul său ucrainean în Turcia, prima la acest nivel de la începutul conflictului, Anterior, trei sesiuni de convorbiri la nivel de delegaţii au avut loc, prima la frontiera ucraineano-belarusă şi celelalte două la frontiera polono-belarusă.

Aceste convorbiri continuă prin videoconferinţă, a precizat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, refuzând să furnizeze mai multe detalii.

Serviciul de informații ucrainean spune că șapte civili au murit după ce trupele ruse au tras asupra unui convoi de evacuare din satul Peremoha, regiunea Kiev, potrivit The Guardian.

„După atac, ocupanții au forțat rămășițele coloanei să se întoarcă spre Peremoha și nu îi lasă să iasă din sat”, au transmis autoritățile ucrainene, într-un comunicat.

Potrivit BBC, aproximativ 2.000 de persoane au fost evacuate sâmbătă în regiunea Kiev. Un convoi de evacuare format din 40 de autobuze a sosit în satul Bilohorodka sâmbătă după-amiază. Salvatorii le-au oferit evacuaților asistență, inclusiv medicală și psihologică, se mai arată în comunicatul transmis de Serviciul de informații ucrainean.

Preşedintele american Joe Biden a autorizat astăzi deblocarea a 200 de milioane de dolari reprezentând arme şi alte tipuri de asistenţă pentru Ucraina, a anunţat Casa Albă, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Decizia de sâmbătă ridică ajutorul total pentru securitate acordat de SUA Ucrainei în ultimul an la 1,2 miliarde de dolari, a declarat un oficial de rang înalt al administraţiei americane.

Într-un memorandum către secretarul de stat Antony Blinken, Biden a dispus ca până la 200 de milioane de dolari distribuite prin legea privind asistenţa externă să fie alocate pentru apărarea Ucrainei.

Fondurile pot fi utilizate pentru arme şi alte articole de apărare din stocul Pentagonului, precum şi pentru educaţie şi instrucţie militară.

Noile fonduri au fost deblocate la câteva zile după ce Congresul SUA a aprobat un ajutor de urgenţă de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News