Război în Ucraina, ziua 768 | Rușii au lansat 5 rachete hipersonice Zircon asupra Kievului în 2024, afirmă autoritățile ucrainene

Bohdan Yermokhin, unul dintre cei 31 de copii din Mariupol deportați în Rusia după ce orașul a fost ocupat, a dezvăluit, pentru The Telegraph, traumele psihice cu care a rămas și cum a reușit, în cele din urmă, să se întoarcă în Ucraina.

Mai multe detalii: „Nimeni nu urăște Rusia mai mult decât orfanii”. Bohdan, unul dintre cei 31 de copii răpiți din Mariupol, povestește cum a reușit să scape

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut luni o întrevedere cu Penny Pritzker, reprezentanta specială a SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, informează un comunicat al Biroului de presă a Preşedinţiei de la Chişinău, potrivit Moldpres.

În cadrul întrevederii, Maia Sandu a subliniat importanţa continuării ajutorului SUA pentru Ucraina, care, „prin rezistenţa sa în faţa invaziei ruse, protejează pacea şi în Republica Moldova”.

Discuţia s-a axat pe rolul pe care-l poate avea Republica Moldova în procesul de reconstrucţie a Ucrainei.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Drumurile şi căile ferate moderne şi sigure de pe teritoriul republicii pot facilita conexiunile dintre Ucraina şi România şi restul Uniunii Europene, stimulând comerţul regional şi economia Republicii Moldova”, mai scrie în comunicatul Președinției de la Chișinău.

Mai mult, Republica Moldova este dispusă să găzduiască companiile implicate în reconstrucţia Ucrainei pentru a facilita accesul lor şi investiţiile ulterioare în ţara vecină.

Maia Sandu şi Penny Pritzker au mai discutat despre cum războiul de peste graniţă a afectat cetăţenii şi afacerile, despre îmbunătăţirea infrastructurii şi atragerea investiţiilor în Republica Moldova, pentru a creşte economia şi a crea locuri de muncă, notează Agerpres.

Japonia a oferit Ucrainei un ajutor de 118 milioane de dolari în cadrul a două proiecte ale Băncii Mondiale, a anunțat luni Ministerul ucrainean de Finanțe, potrivit The Kyiv Independent.

Japonia a fost al treilea cel mai mare donator al Ucrainei în domeniul ajutorului financiar în 2023, oferind un sprijin de 3,7 miliarde de dolari pentru bugetul de stat al țării devastate de război.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Noul pachet de sprijin financiar include un grant de 70 de milioane de dolari pentru proiectul „Health Enhancement And Lifesaving” (HEAL Ukraine) al Băncii Mondiale, care are ca scop îmbunătățirea accesului la asistență medicală esențială și restaurarea instituțiilor medicale, cum ar fi spitalele.

Alte 48,2 milioane de dolari sunt alocate pentru proiectul HOPE al Băncii Mondiale, banii fiind destinați repațiilor de locuințe.

Proiectul ajută Ucraina să-i despăgubească pe proprietarii de locuințe ale căror apartamente sau case au fost deteriorate în timpul invaziei ruse. Despăgubirile acoperă reparații de dimensiuni mici și medii, cum ar fi înlocuirea ferestrelor sparte sau repararea acoperișurilor deteriorate.

Colonelul Oleksandr Yarmoșevici, şeful biroului de recrutare şi înrolare din oraşul ucrainean Rivne, a cerut să fie transferat într-o unitate de luptă după ce a fost filmat pe ascuns în timp ce sărută mai multe femei în biroul său, relatează Ukrainska Pravda.

Imaginile, publicate de blogerrul Anatoli Șarii, considerat agent rus şi suspectat de trădare în Ucraina, au provocat indignare în țara devastată de război.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Mai multe detalii: Șeful unui comisariat militar din Ucraina a cerut să fie transferat pe front după ce a fost surprins sărutând mai multe femei la birou

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni că jurnalista rusă Margarita Simonian a fost inculpată, în contumacie, fiind acuzată de „promovarea genocidului” și de alte crime împotriva Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

Mai multe detalii: Șefa RT, Margarita Simonian, a fost inculpată în absență, în Ucraina, pentru „promovarea genocidului”

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a respins luni drept „cinice” acuzaţiile de terorism formulate de Ministerul rus de Externe şi cererea de a fi predaţi Rusiei şeful acestui serviciu ucrainean şi alte persoane suspectate de Moscova a fi implicate în atacul asupra sălii de concerte Crocus City Hall de la periferia Moscovei, unde au fost ucise pe 22 martie cel puţin 144 de persoane, în timp ce Serviciul de Informaţii Externe (SVR) al Rusiei a legat luni acest atentat de atacurile ucrainene efectuate în ultimele luni la frontieră, scrie agenţia spaniolă de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Încercând să amintească normele de drept internaţional, respectiv convenţia asupra combaterii terorismului, Ministerul de Externe rus uită că (preşedintele rus Vladimir) Putin este cel care se află oficial pe lista internaţională a persoanelor căutate” de Tribunalul Penal de la Haga, afirmă SBU.

„Declaraţiile despre terorism sunt în mod special cinice când vin tocmai dinspre ţara teroristă având în spate aniversarea eliberării (oraşului) Bucha” în regiunea Kiev şi „atrocităţile pe care ruşii le-au comis acolo”, adaugă serviciul ucrainean, după ce MAE rus a anunţat că a transmis către autorităţile ucrainene, „în baza convenţiei asupra atentatelor teroriste comise cu bombe şi a convenţiei asupra finanţării terorismului, cererea de arestare şi predare imediată a tuturor persoanelor implicate în atentate”.

În acest timp, Serviciul de Informaţii Externe rus (SVR) a sugerat că atentatul din 22 martie ar face parte din seria de atacuri lansate de Ucraina asupra teritoriului rus, inclusiv bombardamentele de artilerie asupra regiunilor ruse Belgorod şi Kursk învecinate cu teritoriul ucrainean. „Regimul de la Kiev duce de mult timp un război terorist în toată regula împotriva ţării noastre, despre care vorbesc deschis reprezentanţii săi”, afirmă SVR într-un comunicat emis luni, în care sunt menţionaţi şeful serviciului militar de informaţii ucrainean, Kirilo Budanov, şi directorul SBU, Vasili Maliuk, a cărui predare a fost cerută de către MAE rus.

Un atac cu mașină-capcană, efectuat în regiunea parțial ocupată Luhansk, din estul Ucrainei, a dus luni la uciderea unui oficial susținut de Moscova, au anunțat autoritățile locale, potrivit agenției France Presse, preluată de The Moscow Times.

Filiala locală a Comitetului de Investigații al Rusiei, instituția care anchetează infracțiunile majore, a anunțat că directorul adjunct al unei agenții administrative de stat a fost ucis luni după-amiază, când „un dispozitiv neidentificat a explodat într-o mașină”.

Mai multe detalii: „Tovarășul nostru a murit”. Atac cu mașină-capcană, în urma căruia un oficial instalat de Moscova a fost ucis, în regiunea estică Luhansk | FOTO

Forțele ruse au lansat luni un atac împotriva orașului Vovchansk din regiunea Harkov, rănind o femeie de 27 de ani, a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov, citat de Kyiv Independent.

Forțele ruse au lansat atacul la ora 13:20, ora locală, vizând clădirile rezidențiale, potrivit guvernatorului.

Vovchansk, un oraș cu o populație antebelică de 17.500 de locuitori, situat în districtul Chuhuiv, se află la doar câțiva kilometri sud de granița cu regiunea Belgorod a Rusiei. Este vizat în mod regulat de atacurile transfrontaliere ale Rusiei.

Recentele atacuri ale Rusiei au cauzat daune semnificative sistemului energetic ucrainean, dar este puțin probabil un colaps total, a declarat luni șeful companiei naționale de rețea a Ucrainei, Ukrenergo, Volodimir Kudritski, citat de Reuters.

Din 22 martie, forțele ruse atacă aproape zilnic centralele termice și hidroelectrice ucrainene, precum și rețelele principale, ceea ce a dus la întreruperi de curent în multe regiuni ale țării.

„Obiectivul lor (al rușilor) este să impună întreruperi de curent în unele orașe mari ucrainene, iar scopul nostru este să prevenim acest lucru”, a declarat Kudritski pentru Reuters.

Cel mai mare investitor privat în industria energetică din Ucraina, DTEK, a declarat că atacurile au deteriorat cinci dintre cele șase centrale electrice ale sale, care și-au pierdut 80% din capacitatea lor.

DTEK, care satisface aproximativ un sfert din nevoile țării, și-a văzut centralele termice și alte instalații lovite în mod repetat de rachete, drone și artilerie rusești.

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, afirmă, într-o postare pe rețeaua X, că Ucraina are nevoie în continuare de arme pentru că nu există indicii privind „înghețarea” războiului.

„Fără iluzii. Nu există un război pozițional (fără avansare, dar cu o intensitate a luptelor este extrem de mare), nu există semne de «înghețare»”, a afirmat oficialul ucrainean, adăugând că Rusia „nu și-a rezolvat sarcinile de bază (printre care se numără distrugerea unui stat suveran, confiscarea și fixarea legală a teritoriilor străine, filtrarea/deportarea și uciderea unor grupuri mari de populație neloială)”.

„Prin urmare, continuă să escaladeze. Rf (Federația Rusă) își aruncă toate resursele în război. Un război de acest tip nu are decât o soluție militară”, mai spune Podoliak.

„Să nu ne facem iluzii; nu va fi posibil să stăm și să așteptăm; va fi în continuare necesară extinderea dramatică a producției militare și saturarea Ucrainei cu o cantitate paritară de arme. Cu cât mai repede, cu atât mai eficient și cu atât mai bine va arăta situația…”, a precizat consilierul lui Zelenski.

Mihailo Podoliak, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, afirmă, într-o postare pe rețeaua X, că Ucraina are nevoie în continuare de arme pentru că nu există indicii privind „înghețarea” războiului. „Fără iluzii. Nu există un război pozițional (fără avansare, dar cu o intensitate a luptelor este extrem de mare), nu există semne de «înghețare»”, a afirmat oficialul ucrainean, adăugând că Rusia „nu și-a rezolvat sarcinile de bază (printre care se numără distrugerea unui stat suveran, confiscarea și fixarea legală a teritoriilor străine, filtrarea/deportarea și uciderea unor grupuri mari de populație neloială)”. „Prin urmare, continuă să escaladeze. Rf (Federația Rusă) își aruncă toate resursele în război. Un război de acest tip nu are decât o soluție militară”, mai spune Podoliak. „Să nu ne facem iluzii; nu va fi posibil să stăm și să așteptăm; va fi în continuare necesară extinderea dramatică a producției militare și saturarea Ucrainei cu o cantitate paritară de arme. Cu cât mai repede, cu atât mai eficient și cu atât mai bine va arăta situația…”, a precizat consilierul lui Zelenski.

Atacurile rusești au distrus „aproape toată” infrastructura energetică critică din Harkov, a declarat primarul Ihor Terekhov într-un interviu pentru Liga.net, relatează The Kyiv Independent.

Harkov a fost în prima linie a atacurilor rusești de la declanșarea invaziei și a cunoscut o escaladare a loviturilor în ultimele săptămâni.

Atacurile au distrus o termocentrală și toate substațiile electrice din al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a declarat anterior Terekhov.

„Infrastructura (energetică) privată este, de asemenea, distrusă. Rusia vrea să ne intimideze, dar acest lucru este imposibil”, a spus primarul.

Rusia a lansat cinci rachete de croazieră hipersonice 3M22 Zircon împotriva Kievului în primele trei luni ale anului, a anunțat luni, 1 aprilie, administrația militară a orașului, relatează The Kyiv Independent și BBC Rusia.

Afirmația a fost făcută la o săptămână după declarațiile potrivit cărora trupele rusești ar fi folosit rachete balistice Zircon într-un atac din 25 martie asupra Kievului, rănind cel puțin două persoane. Specialiștii au început să examineze fragmentele pentru a determina ce tip de rachetă a fost lansată.

Potrivit șefului administrației militare a orașului Kiev, Serghei Popko, de la începutul anului, Rusia a lansat peste 180 de arme de distrugere în direcția Capitalei ucrainene. Este vorba despre 113 rachete de croazieră Kh-101, 11 rachete aerobalistice Kinjal, 6 rachete balistice Iskander-M, 5 rachete de croazieră anti-navă Zircon, 3 rachete de croazieră X-69, o rachetă de croazieră Kalibr și 48 de drone de atac.

„A fost incredibil de dificil, dar am rezistat acestor lovituri. Respect și recunoștință soldaților noștri de apărare aeriană care acoperă cerul deasupra capitalei. Este înspăimântător să ne imaginăm consecințele dacă toate aceste arme puternice și-ar atinge obiectivele!”, scrie Serghei Popko pe Telegrame.

„Lumea democratică trebuie să ajute la închiderea cerului deasupra orașelor ucrainene pașnice. Mai multe sisteme de apărare aeriană înseamnă mai multe vieți salvate. Și cu atât mai aproape suntem de victorie!”; a adăugat oficialul de la Kiev.

Moscova spune că racheta hipersonică Zircon a intrat în arsenalul armatei ruse la începutul anului 2023 și că aceasta are o rază de acțiune de 600-1.500 de kilometri, se poate deplasa cu o viteză de nouă ori mai mare decât cea a sunetului și are un focos care cântărește aproximativ 300-400 de kilograme.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, anunță că Ucraina a bombardat satul Terezovka, fără a fi înregistrate victime, relatează BBC Rusia.

„Satul Terezovka, din districtul urban Șebekinski, a intrat sub tirul forțelor armate ucrainene. Nu s-au înregistrat victime. Există pagube la linia electrică – sătenii au rămas temporar fără electricitate”, a scris oficialul pe Telegram.

Districtul urban Șebekinski se află la granița cu Ucraina și este supus în mod regulat bombardamentelor.

Ucraina nu a comentat în mod oficial informațiile privind loviturile.

Gărzile de frontieră au respins un atac al sabotorilor ruși în regiunea Sumî, a anunțat luni, 1 aprilie, Serviciul ucrainean al Gărzii de Stat de Frontieră, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit raportului, gărzile de frontieră ucrainene au deschis focul asupra grupului de recunoaștere rusesc în timp ce acesta încerca să pătrundă în regiunea aflată la granița cu Rusia. În sprijinul gărzilor de frontieră au venit și soldați ai Gărzii Naționale și ai Forțelor Armate ale Ucrainei, inclusiv echipaje de artilerie, iar, după un schimb de focuri, sabotorii ruși s-au retras, precizează autoritățile ucrainene.

În ultima zi, forțele rusești au atacat de 39 de ori granița din regiunea Sumî, vizând 11 comunități din zonă, au precizat oficialii locali.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat, în cel mai recent raport al său despre situația de pe front, că armata rusă va fi capabilă să susțină acțiuni ofensive în cel mult o direcție, relatează BBC Rusia.

Experții de la think thank-ul american sugerează că o astfel de direcție ar putea fi vestul regiunii Donețk, în special zona orașului Avdiivka, intrat recent sub controlul armatei ruse.

ISW amintește despre atacul eșuat al forțelor Moscovei, de pe 30 martie în apropierea satului Tonenkoe, aflat în apropiere de Avdiivka, drept dovadă că armata rusă își poate concentra acolo principalele eforturi.

Potrivit raportului, trupele ucrainene au reușit să respingă un atac al unui întreg batalion mecanizat al Rusiei.

„Imaginile geolocalizate publicate duminică arată un număr mare de blindate și tancuri rusești distruse și avariate de-a lungul drumului, la nord-vest de Tonenkoye”, notează ISW.

Experții spun că amploarea atacului desfășurat pe 30 martie este un fapt semnificativ, pentru că forțele rusești nu au mai recurs la astfel de acțiuni de la începutul ofensivei asupra Avdiivka, în octombrie 2023.

„Capacitatea Ucrainei de a respinge atacul din 30 martie, în special în apropiere de Avdiivka, unde trupele ucrainene au fost nevoite să se retragă rapid (…), este o dovadă pozitivă că forțele armate ucrainene se pot apăra împotriva viitoarelor acțiuni ofensive rusești de mare amploare și a operațiunii ofensive așteptate în vara anului 2024”, precizează specialiștii.

Amploarea ofensivei forțelor rusești în apropiere de Avdiivka sugerează că liderii militari ruși consideră această direcție ca fiind prioritară, iar aici s-ar putea concentra viitoarea ofensivă de vară, sugerează autorii raportului ISW.

„Oficialii ucraineni au avertizat recent cu privire la o concentrare a trupelor rusești pe axa Harkov-Luhansk, în apropiere de Bahmut, lângă Avdiivka și în vestul regiunii Zaporojie. Dar ISW continuă să creadă că armata rusă va putea lansa acțiuni ofensive concentrate și pe scară largă într-o singură direcție operațională, din cauza problemelor Rusiei cu personalul și a limitărilor de planificare”, notează ISW.

Cel puțin cinci persoane au fost rănite în regiunea Harkov pe 31 martie, după un atac cu o rachetă rusească, arată The Kyiv Independent.

„După-amiază, inamicul a lansat un atac cu rachete asupra unui sat din districtul Zmiiv din regiunea noastră”, a scris Serhii Melnyk, șeful garnizoanei militare din Harkov, pe canalul său de Telegram. Există cinci victime cunoscute, a adăugat el.

Moscova și-a intensificat recent atacurile împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, distrugând o centrală termică și toate substațiile electrice din Harkov, potrivit primarului din Harkov, Ihor Terejov.

La 29 martie, compania energetică de stat Centrenergo a raportat că trupele rusești au distrus centrala termică Zmiiv din regiunea Harkov în timpul unui atac de amploare.

Kirilo Budanov, șeful Serviciului de informații al apărării din Ucraina, a declarat că Rusia va relua probabil în viitorul apropiat atacurile cu rachete Kalibr asupra Ucrainei, deoarece stocul său de rachete Kh-101 este pe sfârșite, relatează Ukrainska Pravda.

Budanov a subliniat că Serviciul de informații al apărării din Ucraina continuă să monitorizeze producția de stocare a rachetelor rusești.

„Știm exact câte rachete au. Faptul că nu au întreprins niciun atac asupra infrastructurii energetice timp de peste un an le-a permis să stocheze o anumită cantitate de muniție. Din nefericire, inamicul are resurse pentru a continua în eforturile lor.

Rachetele Kalibr au fost stocate în tot acest timp și sunt total pregătite pentru a fi desfășurate. Rușii au luat decizia de a folosi deocamdată rachete Kh-101, deoarece rachetele Kalibr sunt mai puțin eficiente decât cele Kh-101. Dar cred că în curând vom începe din nou să vedem Kalibr, deoarece numărul de Kh-101 a scăzut semnificativ”, a spus Budanov.

Întrebat despre câte rachete este capabilă să producă Federația Rusă pe lună, Budanov a declarat: „Vorbim despre rachete operațional-tactice, așa că vă pot asigura că nu este vorba de 100 de rachete pe lună. Dar este totuși foarte mult”.

   

Urmărește-ne pe Google News