RETROSPECTIVĂ. Liviu Dragnea îşi păstrează supremaţia în PSD. Războiul intern, urmat de excluderi ale unor lideri importanţi şi plecări la partidul lui Ponta
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liviu Dragnea a fost, în 2018, liderul politic cu cele mai multe provocări, în special în interiorul propriului partid. Condamnat în primă instanţă, în al doilea dosar, al angajărilor fictive de la Direcția de Asistență Socială Teleorman, liderul PSD a reuşit, în anul care tocmai s-a încheiat, să facă faţă unei încercări de a-l detrona din fruntea partidului. Reacția a fost pe măsură: lideri cu vechime în partid, precum Marian Neacşu, Adrian Ţuţuianu şi Paul Stănescu, au fost excluşi din partid, iar Gabriela Firea și-a pierdut susţinerea la Primăria Capitalei.
Cuprins:
- Atacul din vară: Scrisoare deschisă a trei lideri importanţi, în care se cere plecarea lui Dragnea din fruntea PSD
- Dragnea, vot de susținere în partid
- Plecări din PSD la partidul lui Ponta, Pro România
- Marile eşecuri: Fondul Suveran de Investiţii, Legea offshore, relocarea Ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim
Pe 21 iunie 2018, magistraţii instanţei supreme l-au condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă, iar apelul a început cu mai multe amânări, dar şi cu contestarea completurilor de cinci judecători care urmează să dea decizia finală în dosarul său.
Liviu Dragnea nu a acceptat condamnarea, pe care o contestă pe toate planurile.
Atacul din vară: Scrisoare deschisă a trei lideri importanţi, în care se cere plecarea lui Dragnea din fruntea PSD
Imediat după vacanţa de vară, trei lideri ai PSD - Paul Stănescu, Gabriela Firea şi Adrian Ţuţuianu – au semnat, în numele unui comitet de iniţiativă, o scrisoare prin care solicită demisia lui Liviu Dragnea din fruntea PSD şi de la conducerea Camerei Deputaţilor.
Şi senatoarea Ecaterina Andronescu a ieşit public pentru a-i cere lui Dragnea un pas înapoi în partid, în urma condamnării.
Dragnea, vot de susținere în partid
Pe 21 septembrie, liderul PSD a convocat Comitetul Executiv Naţional, în care avea o susţinere majoritară. După aproape opt ore de dezbateri cu ușile închise și telefoanele oprite, apropiaţii lui Dragnea au anunțat un vot covârşitor în favoarea preşedintelui partidului.
Dragnea reuşea o primă victorie în partid, într-un context tensionat.
Din acel moment, încep repercusiunile pentru cei care l-au atacat. Marian Neacşu şi Adrian Ţuţuianu sunt excluşi din partid, fiind acuzaţi că au făcut rău partidului.
Şi Gabriela Firea, care a început un război al declaraţiilor cu Liviu Dragnea, pe care l-a acuzat că blochează investiţiile în Capitală, îşi pierde toate funcţiile de conducere la filialele Bucureşti şi Ilfov şi demisionează din funcţia de vicepreşedinte la nivel național.
Paul Stănescu, un alt semnatar al scrisorii, îşi primeşte pedeapsa la remanierea din luna noiembrie. Acesta a fost al doilea succes al lui Dragnea în partid. Stănescu, deși susţinut inițial de premierul Viorica Dăncilă, era propus pentru retragerea din funcţia de vicepremier şi de ministru al Dezvoltării Regionale.
Ecaterina Andronescu şi Niculae Bădălău au întors armele îndreptate inițial spre Liviu Dragnea. Pentru acest gest, președintele PSD îi recompensează cu funcţii în Cabinetul Dăncilă 2: Bădălău devine ministru al Economiei, iar Ecaterina Andronescu ajunge din nou, pentru a patra oară, în fruntea Ministerului Educaţiei.
Mihai Fifor, care inițial a susţinut tabăra puciştilor, și-a pierdut funcţia de ministru al Apărării. După ce a ieșit public şi a afirmat că a dorit să se întoarcă în partid, i s-a oferit conducerea Consiliului Naţional al PSD.
Plecări din PSD la partidul lui Ponta, Pro România
Mai mulţi parlamentari au plecat din PSD, anul acesta la Camera Deputaţilor PSD având emoţii în privinţa asigurării majorităţii alături de ALDE.
În 2018 au plecat din PSD în partidul fostului premier Victor Ponta: Nicolae Bănicioiu, Mircea Dobre, Cătălin Nechifor, Gabriela Podaşcă, Emilia Meiroşu, Ion Spânu, Mihai Valentin Popa, Mihai Mohaci, Ion Mocioalcă, Alexandra-Corina Bogaciu, Constantin Cătălin Zamfira și Gabriel Butnariu.
Printre cei care au rămas în partid, dar se află pe lista contestatarilor lui Liviu Dragnea sunt Marcel Ciolacu şi Mihai Tudose, care şi-au întărit influenţa în teritoriu, prin preluarea organizaţiilor judeţene Buzău şi Brăila.
Alături de Gabriela Firea a rămas şi Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3. Primarul Capitalei a rupt relaţiile cu Gabriel Mutu, primarul de la Sectorul 6 şi cu Daniel Florea, de la Sector 5.
Şi Dumitru Buzatu, liderul PSD Vaslui, care iniţial cerea o clarificare în partid a tensiunilor, a revenit alături de Liviu Dragnea.
Marile eşecuri: Fondul Suveran de Investiţii, Legea offshore, relocarea Ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim
Primul mare proiect al lui Liviu Dragnea a produs o ruptură între Guvernul Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis: mutarea Ambasadei României din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim.
Dragnea a cerut şi chemarea în ţară a lui Liviu Maior, fost şef al SRI, actual ambasador al României în SUA, dar acest lucru nu s-a concretizat.
Liderul PSD a încercat, în acest an, să impună mai multe proiecte majore, în Parlament, dar care nu au avut succesul aşteptat. Legea offshore a creat dispute aprinse, atât cu posibilii concesionari din Marea Neagră, cât şi cu partenerii de la ALDE, şi a ieşit din Parlament, după reexaminare, în altă formă decât cea propusă iniţial de Liviu Dragnea.
Şi marele proiect al Fondului Suveran de Investiţii şi Dezvoltare a picat la controlul de constituţionalitate.
Acum, pe final de an, Dragnea anunţa că Guvernul va înfiinţa un PNDL alternativ, un fond de investiţii de 10 miliarde de euro. Premierul Viorica Dăncilă spunea, însă, că este vorba despre un proiect de 10 miliarde de lei.
Liderul PSD a dorit şi înfinţarea unei comisii speciale care să îl ancheteze pe şeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonţu, despre care spunea că s-a implicat în partid şi a încercat schimbarea sa.
Explicația a venit de la Paul Stănescu: "A venit un prieten la mine din partea unui înalt funcţionar al statului român, am înţeles că Pahonţu îl cheamă, şi mi-a spus următorul lucru: să-mi transmită, la două săptămâni după ce am fost numit vicepremier, ministru al Dezvoltării, că e foarte bine să colaborez, pentru că o să am protecţie, pentru că Liviu Dragnea va fi executat până în martie cel târziu şi că eventual eu aş putea să preiau şi partidul chiar", a susţinut Stănescu.
Curtea Constituțională a decis că înfiinţarea comisiei nu este constituţională. Înfiinţată în altă formula, comisia parlamentară a audiat mai mulţi politicieni, fără niciun fel de concluzie, până la acest moment.
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
![Cum arată averea imobiliară a Andreei Esca? Vila din Snagov are ponton privat, iar familia vedetei deține mai multe case spectaculoase în Transilvania [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Thjk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzRMclB4WkJnZndLUUNaSEVaQjJXUW9iRUl2QzlFVGVlQTFwNFJtbG8uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
