Livratorii din Asia care îți aduc mâncarea muncesc peste 10 ore pe zi, pentru 2.000 de lei pe lună, deși firmele le promit altceva. „E un viitor negru pe bicicletă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea a discutat despre condițiile lor de muncă cu zece bărbați din Asia și Africa, dar și cu autoritățile noastre. Livratorii sunt din Sri Lanka, Bangladesh, Pakistan, India sau Uganda. Cu telefoanele lipite de braț, ca alergătorii, mii dintre ei parcurg zilnic, pe biciclete sau scutere, zeci de kilometri prin București sau alte orașe mari ale României. Cine sunt cei ne livrează mâncarea acasă?
Cuprins:
- „Everything lie”
- IGI: Peste 5.000 de avize pentru livratori străini, doar în 2023
- Companiile invocă o criză de livratori
- Care e modelul de business?
- ANAF: Există diferențe foarte mari între orele efectiv lucrate și cele declarate
- „Suplimentarea veniturilor”
- Explicațiile asociației care reprezintă firmele
- „România, țara mea de vis”
- 500 de euro pentru un livrator din Asia
- „Viitor negru pe bicicletă”
- Peste 5.000 de avize pentru aducerea unor curieri străini a eliberat Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) doar în 2023.
- Aproape 2.000 de muncitori străini lucrează ca livratori sau curieri în România, dintr-un total de 27.000 de curieri, dar datele sunt incomplete, transmite Inspecția Muncii.
- Cei mai mulți dintre aceștia ajung în România, în schimbul unor sume de mii de euro către agenții de recrutare din țările lor, în vreme ce „flotele partenere” la care ajung în România și care îi angajează îi plasează la platforme precum Tazz, Glovo, Bolt etc.
- Deși în contractele lor sunt trecute salarii fixe și un program de 8 ore pe zi, muncitorii care au vorbit cu ziarul spun că au standarde de comenzi de îndeplinit în fiecare zi, altfel salariul le este scăzut. Pentru asta, lucrează și 10-12 ore pe zi, 6 zile pe săptămână.
- Dincolo de mărturiile lor, ANAF confirmă pentru ziar că, în urma controalelor efectuate la firmele partenere, a găsit „diferențe foarte mari între orele efectiv lucrate și cele declarate”, precum și contracte neînregistrate sau contribuții neplătite.
Kasun* își parchează scuterul în față la Unirea Shopping Center, în centrul Bucureștiului, în dimineața de 23 iunie. E puțin peste ora 11, dar afară sunt deja 30 de grade Celsius.
Bărbatul de 43 de ani, din Sri Lanka, a venit să muncească ca livrator de mâncare în România de o lună și o săptămână. Nu le-a spus celor din familia lui ce lucrează aici, pentru că i-a fost rușine. În Sri Lanka era manager de bancă, povestește el.
Are în spate o geantă uriașă pe care scrie Tazz Food. Nu e angajat însă la platforma respectivă, ci la o firmă intermediară, înființată de un bucureștean în vârstă de 27 de ani, în martie 2022, care are ca obiect de activitate: „Alte activități poștale și de curier”.
Ca el sunt mii de alți curieri în România, aduși de firme intermediare, cunoscute și sub numele de „flote partenere”, care apoi îi plasează pe marile platforme de livrare de mâncare, precum Glovo, Tazz, Bolt Food sau Bringo. Practic, oricine își putea face o astfel de firmă cerea livratori din Asia și apoi îi înregistra pe platforme.
„Everything lie”
Kasun povestește că a plătit în jur de 5.000 de euro unei agenții de recrutare din Sri Lanka și care a intermediat venirea lui aici. Pentru a face rost de această sumă, s-a împrumutat de la bancă, precum mulți dintre asiaticii care vin să muncească în România.
I s-a promis că va primi un salariu de 3.000 de lei, la un program de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, precum și cazare.
„Everything lie”. „Totul (e) o minciună”, rezumă Kasun ce a găsit la fața locului.
A primit mai puțin și a muncit mai mult, precizează el: pentru prima lună, 2.200 de lei și bonuri de masă în valoare de 300 de lei. Are o normă de 22 de comenzi pe zi, dar nu a reușit să o îndeplinească până acum. Dacă nu o face, „șeful a spus că-i taie din salariu”. Cu o zi în urmă, a muncit de la 9 dimineața la 12 noaptea, povestește curierul. Firma i-a asigurat gratuit cazarea și scuterul.
„Sorry, madam, I have new order (Îmi pare rău, doamnă, am o comandă nouă, n.r.)”. Își pune ochelarii, casca pe cap și dispare în traficul din București.
IGI: Peste 5.000 de avize pentru livratori străini, doar în 2023
Dacă ți-ai comandat în ultima vreme mâncare pe una dintre platformele online de profil, sunt mari șanse ca aceasta să îți fi fost adusă de un livrator din altă țară.
5.025 de avize de angajare a eliberat Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) angajatorilor români pentru aducerea unor muncitori străini pentru ocupația de „curier”, respectiv de „vânzător la domiciliul clientului pe bază de comandă” în 2023, conform datelor oferite de instituție la solicitarea Libertatea.
- Avizul de angajare este documentul oficial eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, care atestă dreptul unui angajator de a încadra în muncă un străin pe o anumită funcţie.
- Numărul de avize nu reflectă numărul de contracte de muncă. În unele cazuri, muncitorii pentru care se primesc avizele nu mai ajung în România să ocupe funcția respectivă, își schimbă jobul sau pleacă în altă țară.
În total, IGI a dat 10.351 de astfel de avize din 2019 încoace. O creștere semnificativă a cifrelor se observă din 2022.
!function(e,i,n,s){var t="InfogramEmbeds",d=e.getElementsByTagName("script")[0];if(window[t]&&window[t].initialized)window[t].process&&window[t].process();else if(!e.getElementById(n)){var o=e.createElement("script");o.async=1,o.id=n,o.src="https://e.infogram.com/js/dist/embed-loader-min.js",d.parentNode.insertBefore(o,d)}}(document,0,"infogram-async");Avize de muncă pentru curieri și vânzători la domiciuliul clientului
InfogramCătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economie Digitală, organizație care are ca membri Glovo, Bringo, Tazz, Bolt și Uber, spune că în acest moment sunt înregistrați pe platforme circa 16.000 de membri, din care „10-15% din totalul livratorilor” sunt străini.
Companiile invocă o criză de livratori
„După perioada pandemică, piața muncii a rămas descoperită pe segmentul de livratori, iar asta s-a tradus prin nevoia agențiilor partenere de a aduce în piața locală rideri (livratori - n.r.) calificați din alte țări. Mai mult, 2023 este anul cu cea mai mare suplimentare de resurse umane pentru flotele de rideri cu care noi colaborăm”, a precizat platforma Tazz într-un răspuns pentru Libertatea.
- Ca să obțină un aviz de angajare pentru muncitorul străin, angajatorul trebuie să depună la dosar o adeverință de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) din care să reiasă că pentru locurile de muncă declarate vacante nu se găsesc în baza de date a ANOFM șomeri din România care să corespundă cerințelor, precum și dovada publicării prin mijloace de informare în masă a unui anunţ pentru ocuparea locului de muncă vacant.
- Practic, angajatorul trebuie să prezinte organigrama sa cu precizarea funcţiilor ocupate şi vacante și să dovedească și că a „depus diligențe” ca postul vacant să fie ocupat de un român, dar nu a găsit pe nimeni.
1.792 de cetățeni străini lucrau pe poziții de „agent curier”, „vânzător la domiciliul clientului pe bază de comandă” și „curier” la data de 12.06.2023, dintr-un număr total de 27.416 angajați care aveau ocupații legate de curierat, a spus Inspecția Muncii într-un răspuns pentru Libertatea.
- Inspecția Muncii nu are date totale despre câți livratori străini există în România. Însă ne-a comunicat cifre despre numărul salariaților străini cu contracte de muncă active pentru ocupații legate de curierat.
- Dintre aceștia, 811 sunt din Nepal, Pakistan, Sri Lanka și Vietnam.
Un număr de 2.241 de cetățeni străini aveau ocupații legate de curierat la mijlocul lui mai, a precizat Ministerul Muncii, incluzând în răspunsul său și numărul de „comisionari”. Comisionarii sunt persoane care fac rolul unui intermediar într-o afacere comercială, în schimbul unui beneficiu.
„Aproximativ 16% din flota de rideri cu care colaborăm este formată din persoane străine”, a răspuns Tazz.
Glovo și Bolt Food nu au oferit informații despre numărul sau procentul de livratori străini cu care colaborează.
Care e modelul de business?
Tazz, Glovo sau Bolt Food nu angajează direct livratori, ci încheie contracte de colaborare cu diverse firme, numite „flote partenere” sau „agenții partenere”, care le pun la dispoziție forță de muncă. Acestea îi selectează și îi angajează pe curieri.
„Încă de la început îți garantăm un salariu de 1.800 de lei + 300 de lei tichete de masă + bonusuri lunare și contract pe perioadă nedeterminată (full-time sau part-time). Poziția ta aici poate crește rapid, iar salariul se poate mări într-un timp scurt! Beneficii în valoare de 1.000 de lei - echipament de protecție pentru orice anotimp, scuter, combustibil și mentenanță ș.a.”, promite o astfel de firmă pe site-ul ei.
Aceste firme intermediare sunt înregistrate la Registrul Comerțului cu diferite obiecte de activitate:
- 5320 - Alte activități poștale și de curier
- 7820 - Activități de contractare, pe baze temporare, a personalului
- 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente.
Din documentarea Libertatea a reieșit că cele mai multe dintre flote au ca obiect de activitate „5320 - Alte activități poștale și de curier”.
În total, sunt 12.683 de firme înregistrate la Registrul Comerțului cu acest obiect de activitate, arată datele oferite de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), la solicitarea Libertatea. Un număr de 5.093 sunt PFA (persoane fizice autorizate), iar 7.347 sunt SRL-uri (societăți cu răspundere limitată).
- Din numărul total, 9.631 au fost înregistrate între 2019 și 28 iunie 2023. Asta înseamnă peste 75% din total.
- Cel mai mare număr a fost înregistrat în 2021: 3.022, conform ONRC.
ANAF: Există diferențe foarte mari între orele efectiv lucrate și cele declarate
ANAF a inițiat, începând cu anul 2022, verificări la principalele platforme de livrare mâncare care operează pe piața din România, a precizat instituția într-un răspuns pentru Libertatea.
„S-a constatat că o mare parte dintre acești parteneri ai platformelor de livrare au încheiat contracte part-time sau nu au înregistrat contractele de muncă, existând diferențe foarte mari între orele efectiv lucrate și cele declarate, respectiv între contribuțiile achitate și cele datorate în realitate”, a spus ANAF.
În 2023, inspectorii Direcției Antifraudă au verificat 177 de companii partenere ale platformelor de livrare. Pentru o parte din acestea au fost calculate sume suplimentare datorate bugetului de stat și întocmite decizii de impunere, a precizat instituția.
„Sancțiunile principale constau în calcularea obligațiilor fiscale suplimentare nedeclarate și neachitate, la care se adaugă dobânzile și penalitățile aferente, care pot majora semnificativ sumele”, conform ANAF.
Fiscul nu a precizat sumele totale impuse, numărul de sancțiuni și nici numele firmelor care au încălcat legea.
„Suplimentarea veniturilor”
Libertatea a discutat despre condițiile lor de muncă cu nouă bărbați din Asia și unul din Africa.
Cei mai mulți dintre ei erau veniți de câteva luni în România. Sunt din Sri Lanka, Bangladesh, Pakistan, India sau Uganda. Toți au spus că au dat câteva mii de euro agenției de recrutare din țara lor: sumele variază între 1.600 de euro și 8.000 de euro. Sunt puternic îndatorați băncilor din țara lor. „Loan”, repetă mulți.
Aceștia au povestit că muncesc mai mult de 8 ore pe zi, uneori și 12-13 ore, câte 6 zile pe săptămână și câștigă între 2.000 și 3.000 de lei pe lună net.
Mărturiile livratorilor străini despre orele suplimentare corespund cu ce a găsit ANAF în controalele făcute la flotele partenere: „diferențe foarte mari între orele efectiv lucrate și cele declarate”.
Cu toate acestea, în descrierile de pe site-urile lor, platformele de livrare și flotele promit colaboratorilor „suplimentarea veniturilor” și „un program flexibil”.
Explicațiile asociației care reprezintă firmele
Întrebat despre faptul că platformele promovează lucrul part-time, dar livratorii străini lucrează câte 8-10 ore pe zi, Cătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economie Digitală, spune că modelul de afaceri al platformelor este bazat pe un program flexibil.
„Fiecare livrator poate să-și personalizeze prezența în aplicație în funcție de nevoile sale și de resurse de timp pe care vrea să le investească. Asta înseamnă că fiecare dintre cei care aleg un job de livrator poate opta pentru un format part-time sau full time, în funcție de nevoile și dorințele sale”, a transmis Codreanu, într-un răspuns scris.
Acesta mai susține că de cele mai multe ori livratorii încep cu un program flexibil, dar pe parcurs realizează că pot câștiga mai bine dacă aleg să lucreze cu program întreg.
Majoritatea livratorilor străini lucrează pe salariu fix, nu pe comision, dar dacă nu fac numărul standard de livrări, li se taie din salariu.
Norma de livrare e în funcție de viteza vehiculului. Cu cât e mai rapid vehiculul, norma de comenzi e mai mare. De exemplu:
- 22 de livrări dacă ai un scuter
- 20 pentru bicicletă electrică,
- 15 comenzi dacă e bicicletă normală.
Firmele le oferă gratuit, de regulă, cazare și vehicule: biciclete sau scutere.
„România, țara mea de vis”
Sharmin* are 22 de ani, e din Bangladesh și a venit în România de aproximativ două luni, însă lucrează de aproape o lună. Spune că România e „țara lui de vis”. „De ce?”, îl întrebăm. „Europe”, răspunde Sharmin cu un zâmbet larg.
„Țara mea este foarte săracă. Aici e o țară foarte bogată”, adaugă el.
Deși în contractul lui de muncă se precizează că trebuie să muncească 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, el, de fapt, lucrează 9, 10, chiar 11 ore pe zi, timp de 6 zile pe săptămână, povestește tânărul. Salariul e de 3.000 de lei, dar nu știe dacă suma e brută sau netă, pentru că încă nu și-a primit primul salariu.
Are o bicicletă simplă, așa că efortul zilnic e destul de mare. „Long, long duty”, mărturisește el.
500 de euro pentru un livrator din Asia
Ca să importe livratori din afară, flotele apelează, la rândul lor, la agenții de recrutare.
Costă în jur de 500 de euro să aduci un livrator din Asia, din care 200 de euro e comisionul agenției de recrutare, 100 de euro avizul de angajare, iar 170 de euro permisul de ședere, aflăm de la o agenție care spune pe site-ul său că aduce livratori străini.
Am sunat la aceasta spunând că suntem o flotă interesată de forță de muncă din Asia.
Avantajul acestor muncitori, ni se spune, este că nu pot părăsi la fel de ușor locul de muncă, asemenea românilor, pentru că sunt legați prin avizul de angajare. Durează 2-3 luni să obțină un aviz nou.
- Un muncitor străin care e în România de mai puțin de un an poate să se angajeze în altă parte doar cu acordul scris al primului angajator, conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate de Guvern în octombrie anul trecut, despre care Libertatea a scris.
- Conform unor surse oficiale, Executivul a luat această decizie pentru că mulți angajatori care aduceau lucrători străini s-au plâns că alte firme le luau muncitorii, deși ei făcuseră toate formalitățile de aducere.
Ni se mai explică însă că Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu mai eliberează avize de angajare firmelor care au mai puțin de un an de activitate, pentru că au fost foarte multe țepe date muncitorilor din Asia de către firme-fantomă din România. Acestea au fost înființate doar ca să le ia bani imigranților, fără să aibă o ofertă reală de joburi. Erau abandonați prin aeroporturi.
„Viitor negru pe bicicletă”
Zahir* și Muhammad* stau pe o bordură, în fața centrului comercial Unirea din București. Bicicletele sunt parcate în fața lor. Pe bordură sunt și gențile în care transportă mâncarea. Zahir e din India și are 26 de ani, Muhammad e din Pakistan și are 42, însă principala diferență dintre ei e că unul are bicicletă normală, iar celălalt, electrică.
„În India, agenția mi-a spus că șeful îmi va da scuter. Șeful meu nu a dat însă scutere nimănui. 50 de persoane lucrează la compania mea. Nimeni nu vede scutere, doar biciclete”, povestește Zahir. O altă nemulțumire e că, deși în contractul lui de muncă e trecută suma de 2.500 de lei, a primit doar 1.900 de lei luna trecută.
Pedalează zilnic 60-70 km, povestește el. Îl întrebăm cum rezistă pe caniculă. „Pedalezi și bei multă apă”, răspunde el, râzând. „Am venit în România să-mi planific viitorul”, adaugă Zahir, în timp ce se ridică, pentru a merge spre o nouă comandă.
„Dar acum lucrez pe bicicletă. Este greu. Este un viitor întunecat pe bicicletă”, conchide acesta.
*Numele livratorilor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea.
elnula 04.07.2023, 12:18
Asiatici, thailandezi, vietnamezi, chinezi etc, care fura caini si pisici de pe strazi si le omoara ca sa ii manance!!!!! Astia is livratori?????? Afara, asa ceva , nu comand bimic cu asemenea livratori !!!!! Hepatite boala nainilor murdare!!!!!
adriann_ 04.07.2023, 12:27
Legislatia e o batjocura, oamenii astia sunt exploatati crunt pentru ca niste patronasi de doua parale sa faca rapid bani de pe urma lor. Si asitaticii angajati ca livratori sunt doar varful icebergului.
elnula 04.07.2023, 12:57
Ati sters un conentariu pt rasism??? De ce? Fiindca am mentionat de heoatite-boaka mainilor murdare? Fiindca am mentionat de ceea ce a gasit DSVSA mai demult in congelatiarele unor restaurante chinezesti din Bucuresti, cand au gasit caiini in congelatiare???? E dovedit si au scris ziarele atunci
TZTZ 04.07.2023, 13:31
Nu exista asa ceva. Romanii nostri patrioti, cinstiti si cu frica de D-zeu sa iti exploateze asa de rau semenii? Sigur sunt americanii, sorosisti, ungurii care vor sa ne faca noua rau. P.S. Vad ca eroii care lucreaza de acasa, progresistii societatii din ziua de astazi, cei care le stiu pe toate, ecologistii si justitiarii de tastatura care beneficiaza de serviciile acestor firme si livratori nu reactioneaza deloc la acest nedreptati? Pai nu punem si noi de un boicot de o zi pe "social media"?
milli 04.07.2023, 14:25
Romanii sunt platiti mai bine? Muncesc mai putin? Cat il costa pe patron si cat incaseaza? Daca tot ati scris atat de mult, hai sa trecem putin de sentiment si senzational si sa prezentam si niste cifre. Urmatorul calcul ar putea sa faca putina lumina: Pentru salariul ala de 1900 lei+300 lei bonuri costul e 3600 lei; Cazarea probabil ca undeva la 700 lei; bicicleta electrica ~300 lei /luna; echipament ... nu am nici cea mai mica idee ; costul angajarii 500 euro = 2500 lei repartizati pe 12 luni inca vreo 200 lei pe luna; in final bate spre 5000 de lei pe luna fara sa pui la socoteala ca firma aia mai are si niste cheltuieli administrative. 20 comenzi/zi inseamna vreo 400 comenzi pe luna. La 15 lei pe comanda inseamna 6000 de lei. Deci din diferenta aia de 1000 de lei trebuie acoperite costurile administrative si sa ramana ceva profit. Deci probabil ca nu devine nimeni nabab din "exploatarea" oamenilor (ca nu cred ca doar strainii sunt platiti asa). Ca si la restaurante, mai raman ceva bani din bacsis (5lei/comanda = 2000 lei pe luna poate mai putin sau mai mult, nu am date, dar ziaristii puteau sa afle). Iar cei care vin, nu raman sa pedaleze toata viata, e doar o etapa, asa cum au zis si unii dintre ei in articol.
adriann_ 04.07.2023, 15:59
Doar ca ii cazeaza cate 12 in vreun apartament de 3 camere, deci costul ala de 700 pe luna cu cazarea e vreo 70. Pe urma NU SE PLATESC contributiile de sanatate samd la un angajat non-UE. Si tot asa. De fapt, e un TUN pe care niste escroci il trag pe spinarea unor amarati, iar la final pierdem noi romanii, ca popor, pentru ca srilankezii samd pleaca, romanii pleaca si ei ca doar n-o sa concureze cu srilankezii pe salariile astea etc