Rănit de nepăsarea ori de lăcomia oamenilor în ultimele două decenii, Cimitirul Bellu din Bucureşti a intrat, de câteva luni, într-o nouă etapă. Când în septembrie anul trecut Libertatea vă prezenta starea mormântului nemuritorului Gică Petrescu, situaţia era jalnică. O cruce care abia se ţinea în picioare, buruieni crescute până la brâu, parcă din însăşi nepăsarea oamenilor faţă de locul de veci al iubitului artist. Acum, la o nouă vizită, situaţia e cu totul alta. O cruce nouă, dar şi un monument din marmură au luat locul celei vechi şi un strat de flori abia plantate îmbrăţişează fosta “parohie” a buruienilor.

4161-184668-11fotonou2col7cm.jpg

Septembrie 2008

În urmă cu un an (foto stânga), mormântul lui Gică Petrescu arăta jalnic. Era sufocat de bălării, iar pe crucea putrezită, abia se citea numele său.

Septembrie 2009

Mormântul artistului a fost recondiţionat, beneficiind de o cruce nouă, dar şi de un monument de marmură albă. De asemenea, au fost plantate flori, locul de odihnă nemaifiind năpădit de bălării (foto dreapta)

4161-184667-9foto14col20cm.jpg

“Totul s-a făcut la iniţiativa noului director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) şi prin munca benevolă a angajaţilor”, îmi spune Paul Filip, fotograf şi cronicar al faimosului cimitir, unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei acestuia. “Avem în plan şi alte morminte. Cel puţin acolo unde familia decedatului e de acord sau unde cel care e îngropat nu mai are rude. Până acum 4161-184663-9foto3timbru.jpgs-au curăţat cam 30 de monumente funerare, s-a dat cu vopsea, s-au pus indicatoare pe alei, pentru uşurarea identificării mormintelor personalităţilor”, intervine Bogdan ţapu, şef serviciu control din cadrul ACCU. Acum, la peste trei ani de la săvârşirea sa din viaţă, în iunie 2006, cântăreţul preferat de patru generaţii de români se poate odihni pentru vecie, mai împăcat cu recunoştinţa celor rămaşi să-i ducă amintirea mai departe. Pierduţi prin labirintul de alei, unii vizitatori fac poze la mormintele ce poartă nume celebre pe cruce: Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Toma Caragiu, Nicolae Labiş, Iulia Hasdeu, Marin Preda, Florian Pittiş, Amza Pellea şi mulţi alţii. “Acum e permis şi fotografiatul. Fără restricţii şi fără nici o plată”, ne mai spune Paul Filip.

Cel mai vechi mormânt din Cimitirul Bellu este din 1859

“Vrem să facem un cadastru al locului, un recensământ al tuturor mormintelor şi al situaţiei lor juridice. Sunt aproximativ 60.000, dar nimeni nu ştie exact câte, întinse pe mai mult de 22 de hectare”, spune Bogdan Tănase, directorul ACCU şi cel care a început “schimbarea la faţă” a cimitirului. Îmi arată locul primului mormânt consemnat în arhivele instituţiei, cel al Elenei Rosetti, fiica marelui om politic C.A. Rosetti.

4161-184660-9_ati0259.jpg

Pentru îngroparea acesteia, tatăl îndurerat a concesionat un mormânt în noiembrie 1859, pe pământul baronului Barbu Bellu, cel care a donat terenul pe care se află azi cimitirul. “Ne pregătim să aniversăm în curând 150 de ani de funcţionare şi vrem să dăm alt aspect cimitirului”, a adăugat Tănase.

Fotografii: Cati Priţulescu

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.