„Mi-au spus că nu exist”. Lupta unei franțuzoaice pentru a demonstra că trăiește, după ce a fost declarată moartă în acte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Jeanne Pouchain încearcă de trei ani și jumătate să demonstreze autorităților franceze un fapt cât se poate de firesc, că există. Cum a început coșmarul femeii, a cărei viață a fost anulată dintr-o eroare juridică, povestesc jurnaliștii de la The Guardian.
Cuprins:
Până-n 2016, Jeanne Pouchain a dus o viață complet obișnuită, ca patroană a unei firme de curățenie în Lyon și apoi, în bucătăria unui restaurant de familie, deschis în casa ei rustică din orășelul francez Saint-Joseph.
Apoi, solicitarea ei pentru eliberarea unui nou pașaport a fost respinsă, fără nicio explicație. A presupus că, pur și simplu, o fi uitat să pună un document la dosar. Și s-a întors la grijile ei.
Totuși, seria de coincidențe nu s-a oprit aici. Câteva săptămâni mai târziu, cardul ei de sănătate a fost respins la medic. Apoi, farmacistele au rugat-o să scoată bani din buzunar, fiindcă nu-i puteau procesa rețeta compensată pentru diabet. Jeanne a dat vina pe o eroare de sistem și a sperat că lucrurile se vor rezolva de la sine.
„Respinsă”
S-a îngrijorat când și-a dat seama că nu mai putea să încaseze facturi în contul firmei sale de curățenie. S-a dus la bancă, iar directorul sucursalei, care o cunoștea de 27 de ani, i-a spus: „Îmi pare rău, dar nu exiști. Nu am nicio explicație”.
Dar nici această afirmație nu a determinat-o să pună mai multe întrebări. A plecat acasă sperând că lucrurile se vor rezolva. A continuat să lucreze și a depus din nou documentele pentru un nou pașaport. Ca prima dată, solicitarea s-a întors ștampilată cu mesajul „RESPINSĂ”.
Un avocat a declarat-o moartă fără nicio dovadă
A primit un răspuns cu privire la cauza acestor coincidențe bizare abia în decembrie 2017, când doi executori judecătorești s-au prezentat acasă la ea cu un plic destinat soțului ei, Pierre-Jean. Femeia a semnat pentru primire și apoi a deschis scrisoarea care o informa că este decedată din februarie 2016.
Aparent, într-un proces în care era implicată firma sa de curățenie, un avocat s-a ridicat în picioare și a declarat instanței că Jeanne Pouchain a decedat la vârsta de 53 de ani. În mod bizar, judecătorul a consemnat în documente moartea femeii, deși avocatul nu a putut să prezinte nicio dovadă. Din acel moment, franțuzoaica nu a mai existat pentru stat, deși pe numele ei nu se eliberase niciodată un certificat de deces.
Am crezut că leșin. Cum puteam să fiu moartă? Adică, cineva a spus că am murit, iar judecătorul l-a crezut, fără niciun certificat de deces?Jeanne Pouchain:
După ce a primit o explicație, franțuzoaica a continuat să creadă că lucrurile se vor rezolva.
„M-am dus la medic, care mi-a dat un certificat ce confirma faptul că trăiesc. Și cu acest act am mers la autoritățile din Saint-Etienne pentru a semnala eroarea. Dar funcționarii publici mi-au spus că nicio persoană vie nu poate să fie declarată moartă. Prin urmare, nu mă pot ajuta”, povestește Jeanne Pouchain.
Din acel moment a început lupta femeii împotriva birocrației statului francez. Iar ultimii trei ani și jumătate și i-a petrecut încercând să demonstreze un lucru evident pentru ea, dar și pentru rude, prieteni, vecini ori simpli străini - că trăiește.
„Mă simt ca Bill Murray în Ziua cârtiței. Moartea mea în acte e primul lucru la care mă gândesc când deschid ochii dimineața, e prima discuție pe care o am cu soțul meu în fiecare zi. E un coșmar”, punctează Jeanne Pouchain, citată de The Guardian.
„Cum au putut să mă șteargă de pe fața Pământului?”
Moartea administrativă este greu de suportat. Franțuzoaica nu are acces la sistemul de sănătate public, deși și-a plătit toată viața contribuțiile. Nu poate primi medicamente compensate pentru diabet și tiroidă. Ceea ce înseamnă că lunar trebuie să plătească pentru a nu muri pe bune.
S-a trezit cu permisul de conducere anulat, nu-și poate reînnoi pașaportul și nici cartea de identitate. Nu poate călători. Nu poate vota. Nu poate aplica pentru niciun job, pentru că nu are o adresă. Și, la cum merg lucrurile în prezent, probabil că nu va primi nicio pensie.
Depresie și tentative de suicid
„Oamenii se plâng de carantinele repetate din pandemie, dar asta a fost viața mea în ultimii trei ani. Sunt mai bine acum. Dar trebuie să recunosc că au existat zile în care nu aveam energia să mă spăl, să mă îmbrac ori să-mi aranjez părul. Oricum, nu ies în oraș. Și, după cum vedeți, mă fac din ce în ce mai mare”, se plânge Pouchain jurnaliștilor britanici.
Din momentul în care a devenit conștientă de moartea sa administrativă, a început să se scufunde într-o depresie severă. A avut trei încercări de a-și pune capăt vieții și s-a îngrășat 30 de kilograme.
Se simte prinsă într-o conspirație al cărui singur scop este să o conducă spre moarte, una reală. „Obișnuiam să iau antidepresive și anxiolitice. Dar nu-mi mai permit tratamentul. Nu pot să fac nimic. Nu am dreptul la nimic. Nu am nimic, deși am muncit toată viața. Mă întreb: Cum oare au putut să mă șteargă de pe fața Pământului”, spune cu amărăciune Jeanne Pouchain.
„Moartă” pentru ca o fostă angajată să-și recupereze un salariu
Lunga dispută din curtea de judecată, care s-a sfârșit când un avocat s-a ridicat să-i anunțe decesul, deși era cât se poate de vie, a început în 2000. Pe atunci, Jeanne Pouchain conducea o mică afacere specializată în servicii de curățenie pentru case de lux și spații de birouri din Lyon.
Femeia estimează că a avut undeva la 120 de angajați în cele două decenii de afacere. Dar în toamna anului 2000, firma ei a pierdut un contract pentru servicii de curățenie într-un complex de birouri. Și, potrivit legii franceze, atunci când o altă companie preia un contract, se alege și cu personalul. În acest caz, exista doar o angajată, care trebuia să fie transferată la noua firmă, doamna H.
Pouchain susține că a făcut transferul și doamna H trebuia să înceapă munca la noua firmă începând cu 2 ianuarie 2001. Dar patru luni mai târziu, a primit pontajul din luna ianuarie al doamnei H, care susținea că trebuia să fie plătită pentru 200 de ore de curățenie efectuate după transfer. A refuzat și au urmat două lungi procese, care s-au finalizat în 2013.
A scăpat fără a-i plăti daune doamnei H, deși avocații au costat-o aproape 100.000 de euro într-un deceniu de judecată.
Fără ca ea să știe, fosta angajată s-a întors apoi în instanță și, pentru că nu avea altă opțiune de a relansa cazul, a declarat-o moartă pe Jeanne Pouchain, pentru a putea să obțină daune de la moștenitorii ei.
„Când doamna Pouchain mi-a spus prima dată povestea, mi-a fost foarte greu să o cred. M-am gândit că pur și simplu nu e posibil. Dar am citit apoi documentele și tot ceea ce spune ea se verifică. Nu a existat niciodată vreun certificat de deces. Nimeni nu a verificat dacă e moartă ori nu”, spune avocatul Sylvain Cormier.
Executorii judecătorești, care au informat-o la sfârșitul lui 2017 că este moartă, i-au bătut la ușă pentru că soțul și fiul ei trebuiau să-i plătească 35.000 de euro în salarii, compensații, întârzieri și daune doamnei H.
„A fost o capcană. O ambuscadă. Pentru că nu putea să câștige în instanță în timpul vieții mele, m-a declarat moartă”, acuză Jeanne Pouchain.
15 zile mai târziu, soțul și fiul femeii s-au trezit cu poprire pe conturi. Iar executorii judecătorești i-au luat și mașina bărbatului.
Franțuzoaica și-a vândut toate bijuteriile, inclusiv verigheta și inelul de logodnă. Din fericire, soțul ei are un venit de pe urma firmei sale de consultanță, dar nimic nu mai pare sigur pentru cei doi. „Ne-au amenințat că ne vor lua și casa. Simt că e o răzbunare personală la mijloc și nu înțeleg de ce. Sunt porniți să ne distrugă”, spune Pierre-Jean Pouchain.
„N-aș vrea să mor de COVID înainte de a avea șansa învierii”
Nimeni nu poate să înțeleagă cum judecătorul care i-a consemnat decesul nu a cerut nicio dovadă în acest sens. Și, poate și mai greu de înțeles, este de ce o asemenea eroare nu poate să fie rectificată.
„E o situație care pare absolut ridicolă atunci când o povestești cuiva. Toată lumea crede că e imposibil. Dar asta a fost realitatea mea în ultimii trei ani. Când au venit jandarmii să ridice mașina soțului, le-am explicat printre lacrimi ce s-a întâmplat. Ei mi-au spus că nu e posibil ca cineva să fie pur și simplu declarat mort, deși este viu. Apoi m-au verificat în baza de date și au zis: N-aș conduce în locul tău, pentru că nu exiști”, povestește Jeanne Pouchain.
Avocatul femeii a făcut o plângere penală pentru înșelăciune și fals în declarații. Dar prima înfățișare este abia pe 31 august. El speră că atunci va reuși să convingă un judecător să o „învie” în acte pe Pouchain.
Acum, grija femeii este alta, singura cale de a se vaccina împotriva coronavirusului este să se înscrie pe lista de așteptare destinate persoanelor fără adăpost, a celor lipsiți de identitate, a oamenilor care nu există oficial în Franța.
„Nu aș vrea să mor de COVID înainte de a avea șansa învierii”, încheie Pouchain.
Foto: imagine ilustrativă, 123rf.com
