Mergi direct la conținut »
Mâine mâncăm mucenici | Iată cele două reţete tradiţionale
Ştiri Libertatea > Ştiri > Mâine mâncăm mucenici | Iată cele două reţete tradiţionale

Mâine mâncăm mucenici | Iată cele două reţete tradiţionale

De Rodica Dirzu,

În fiecare an, în ziua de 9 martie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte cei 40 de mucenici. Aceştia au fost soldaţi creştini de diverse origini (romani, greci şi armeni), care au trăit pe vremea împăratului Licinius, un prigonitor al creştinilor.
Mucenicii au fost siliţi de guvernatorul Armeniei să renunţe la credinţa lor şi, fiindcă au refuzat, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre. După aceste chinuri, au fost condamnaţi la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei.
Atunci, mucenicii au început să se roage Mântuitorului pentru a le uşura sarcina şi a rezista frigului. Se spune că în urma rugăciunilor, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare s-au pogorât asupra mucenicilor. A doua zi însă, s-a dat poruncă să li se zdrobească picioarele cu ciocanele şi astfel toţi au murit.
Cei 40 de Sfinţi Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
Se fac ritualuri de alungare a gerului
Comemorarea martirilor s-a suprapus cu începerea anului agricol şi a generat o sărbătoare tradiţională românească: Mucenicii. În credinţa populară, în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor şi încep zilele moşilor. Se spune că trebuie să fim veseli şi senini şi să nu ne certăm cu nimeni, ca să nu ne pedepsească moşii.
Pe 9 martie se fac ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi lovirea pământului cu bâtele, rostind descântece, ca să iasă căldura şi să intre gerul. Tot în această zi, la sate, se scoate plugul la arat, după ce, anterior, a fost trecut prin foc de fierarul satului, reparat, curăţat şi purificat, şi se retează stupii, apoi se stropesc cu rachiu de drojdie, ca să fie feriţi de boli şi de dăunători.
Persoanele care nu poartă nume de sfânt se serbează de cei 40 de mucenici. Obiceiul de a se bea în această zi 40 (sau 44, după credinţa dacică) de pahare cu vin roşu este o reminiscenţă a unor vechi practici păgâne din Antichitate.
Oamenii considerau că vinul băut astăzi se transformă, de-a lungul anului, în sânge şi dă putere de muncă. În trecut, picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite peste pomi şi vii, ca să dea recolte bogate.
Azi s-a păstrat doar obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare. Un alt obicei păstrat e ca femeile să coacă 40 de figurine din aluat, numite “sfinţişori” sau “mucenici”, care au forma cifrei 8, ce semnifică infinitul. Se fac mucenici fierţi în apă sau copţi, în funcţie de zonă.

Prima zi a moşilor, plină de superstiţii

  • În unele regiuni ale ţării, gospodinele nu iau ouăle din cuibare; se spune că acestea trebuie lăsate acolo, pentru a fi spor la ouă şi la pui tot anul.
  • O altă superstiţie spune că în prima zi a moşilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă, pentru a nu se înmulţi lupii.
  • În unele zone din Oltenia, în dimineaţa zilei de 9 martie se afumă casa şi pe cei care locuiesc în ea, pentru a fi feriţi tot anul de animale şi lighioane sălbatice.
  • Se spune că aşa cum va fi vremea în 9 martie aşa va fi timp de 40 de zile, iar dacă în prima zi a moşilor va fi frig, atunci e semn că iarna va dura până la Sfântul Gheorghe (23 aprilie).

Iată cele două reţete tradiţionale

Din Moldova

Ingrediente: Aluat – 500-600 g făină, un plic de drojdie uscată sau un cub de 25 g de drojdie proaspătă, două plicuri de zahăr vanilat, 250 ml apă, o fiolă esenţă de vanilie, 100 ml ulei; pentru sirop – 200 g zahăr, 400 ml apă, o fiolă esenţă de vanilie; pentru uns – 200 g nucă măcinată, miere după gust.
Preparare: Se amestecă într-un vas apa călduţă, uleiul, drojdia şi zahărul vanilat, plus fiola de esenţă de vanilie. Se încorporează treptat făina şi, după ce aceasta începe să se îngroaşe, se frământă cu mâna. Se adăugă atâta făină cât este necesară pentru a obţine un aluat nelipicios şi destul de tare.
Se frământă foarte bine, ca aluatul de pâine, vreo 10-15 minute, apoi se acoperă cu un prosop curat şi se lăsă la crescut într- un loc călduros. Se tapetează cu făină blatul de lucru şi, după o jumătate de oră (când aluatul şi-a dublat volumul), se împarte în bucăţi egale.
Se rulează fiecare bucată de aluat până ce se obţin fâşii, care se “împletesc” în formă de 8. Odată formaţi, mucenicii se pun în tavă, pe hârtie de copt, şi se mai lasă la crescut 30 de minute. Se bagă apoi tava în cuptorul bine încins şi se lasă 30-40 de minute la foc mediu spre tare (200 grade C).
Se face siropul dizolvând zahărul în apă. După ce fierbe amestecul 10-15 minute, se opreşte focul şi se adăugă esenţa de vanilie. După ce se scot din cuptor mucenicii rumeniţi, se lăsă la răcit vreo zece minute, apoi se stropesc cu sirop din abundenţă. Pentru a se îmbiba mai bine, se toarnă în tavă siropul rămas. Se ung apoi cu miere şi se presară nucă măcinată.
PONT: Dacă nu ţii post, aluatul se face din următoarele ingrediente: 580 g de faină (plus câteva linguri necesare la frământarea finală a aluatului şi la modelare), 150 ml smântână lichidă, 150 ml apă călduţă, un ou mare, 75 ml ulei, 150 g zahăr, un pliculeţ de drojdie uscată, o fiolă de esenţă de vanilie, o linguriţă de coajă rasă de portocală sau lămâie, o linguriţă rasă de sare. Se ung cu un amestec făcut dintr- un gălbenuş, 3-4 linguri de apă sau lapte şi un pliculeţ de zahăr vanilat.
Din Muntenia

Ingrediente: 300 g făină, 150- 160 ml apă foarte caldă (dar nu peste 50 de grade), sare, 2,5 l apă, coaja de la două portocale mari, coaja de la o lămâie mare, 10-12 linguri de zahăr, nucă măcinată, scorţişoară, esenţă de rom, un vârf de cuţit de sare.
Preparare: se pune făina într-un vas, se adaugă un vârf de cuţit de sare, iar în mijloc se toarnă apa. Se frământă până ce aluatul devine elastic şi se răceşte complet. Dacă mai este nevoie de făină, se mai adăugă o lingură.
Se mută aluatul pe planul de lucru uşor înfăinat, se împarte în biluţe, iar din fiecare biluţă se formează şnururi lungi şi subţiri (puţin mai subţiri decât un şiret), care se “împletesc” în formă de 8.
Se lasă mucenicii la uscat până a doua zi. Se pune pe foc o oală încăpătoare, cu apă, zahăr, coaja rasă de lămâie şi portocală şi un vârf de cuţit de sare, iar când începe să fiarbă, se adaugă mucenicii.
Se fierb la foc mic, iar după ce se ridică la suprafaţă, se mai lasă cam 3-4 minute. După ce se stinge focul, se adăugă esenţa de rom, scorţişoara şi 4-5 linguri de nucă măcinată. Când se pun în farfurie, se mai adăugă nucă.
 

Close
Închide
  Close