Studiul, intitulat Voices for Choices și efectuat pe un eșantion de 2.000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din Danemarca, Franța, Italia, Germania, și Polonia, denotă o generație care se confruntă cu insecuritate, polarizare și presiune economică – și care vede puterea în unitate.
Acești tineri vor ca UE să abordeze provocările legate de securitate și instabilitate, dar să acorde în același timp resurse pentru lupta împotriva schimbării climatice, combaterea inechității economice și reglementarea inteligenței artificiale (AI). Un aspect important este că, în general, tinerii au așteptări mai mari de la liderii lor.
Majoritatea respondenților din toate cele cinci țări incluse în studiu, în special din Franța, Polonia și Danemarca, își doresc ca UE și guvernele naționale din UE să investească în afaceri europene mai mari – iar majoritatea din toate cele cinci țări consideră că este important să cumpere produse și servicii made in Europa, de la 66% în Franța la 55% în Danemarca.
Tinerii chestionați își doresc ca UE să coordoneze eforturile economice menite să reducă impactul activității umane asupra mediului. Sprijinul pentru acest rol ajunge până la 81% în Italia. În Polonia, principala prioritate este ca instituțiile UE să sprijine guvernele în reducerea impactului lor asupra mediului (62%).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fa5d2c2318386973289981a77f9dd41b.jpg)
În general, respondenții pledează pentru un rol de securitate extins pentru UE. Respondenții din Italia (59%), Franța (57%), Germania (50%) și Danemarca (44%) preferă în mare măsură ca UE să vegheze asupra apărării europene, spre deosebire de NATO sau guvernele naționale, dar doresc totuși ca NATO să aibă un rol în UE. În schimb, tinerii polonezi (54%) preferă ca NATO să continue să conducă eforturile de apărare și securitate.
Există un consens clar în toate țările cu privire la anumite probleme legate de securitate – cum ar fi că UE ar trebui să-și ajute vecinii precum Republica Moldova și Ucraina să-și dezvolte capacitățile de securitate, că UE ar trebui să investească mai mult în tehnologii de apărare și că securitatea cibernetică ar trebui să fie o prioritate de vârf pentru apărarea europeană.
Tinerii chestionați spun că au încredere în UE, nivelul de sprijin variind de la 54% în Danemarca până la 63% în Polonia și Italia.
„Elaborarea politicilor nu ar trebui să aibă loc fără o înțelegere clară a ceea ce gândesc sau au nevoie cetățenii, în special tinerii care moștenesc multe dintre deciziile luate.
Având o încredere scăzută în politicieni și mass-media pe fondul unor tensiuni geopolitice în creștere, această generație dorește ca țările din UE să lucreze împreună pentru a oferi un viitor corect și sigur – același nivel de sprijin și protecție pe care l-au primit generațiile anterioare. Cei mai mulți consideră că opiniile lor nu prea contează pentru guvernele naționale sau pentru afacerile de acasă și mulți își exprimă încrederea în UE să-i asculte și să acționeze ca un coordonator strategic pentru a asigura autonomia strategică a continentului”, explică directorul Debating Europe, Adam Nyman.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0d33cf4d853a54e7cc9a29aa049475dd.jpg)
„Lecția principală (a războiului din Ucraina – n.r.) este că securitatea continentului trebuie să fie returnată Europei și că schimburile economice cu regimurile dictatoriale nu permit o creștere durabilă”, spune un participant italian la studiu.
Studiul Voices for Choices oferă îndrumări oportune pentru factorii de decizie în contextul în care UE se pregătește pentru următorul său ciclu instituțional și încearcă să construiască un teren comun în Europa, conchide Debating Europe.
Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_9df5f88d463b992a5e3897d2663ffc01.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d05137a47cd0d6ec755b73983344990b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_9071dd69a5f0d30c1ddd5d32762c4ea3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_b5102c2c7829dfb33f92e2a94d6af204.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e5e6378c4e8860490f6b032c863a21bc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0aa06875a370866f932db8c68911c933.jpg)