Maria procopsia elefteria

,,My Big Fat Greek Wedding,, (genericul de-nceput e cel mai bun gag al filmului!) atinge o coarda sensibila, dar o zdrangane atat de tare ca-ti pleosteste bunavointa. E vorba – pe de o parte – despre cat de numerosi, zgomotosi si kitschosi sunt grecii, dar ce suflet mare au, si – pe de alta – despre cat de ofilita si sleampata era Maria Portokalos inainte sa-l cunoasca pe Ian Miller, dar cum s-a schimbat ea (in bine) ca urmare a acestei intalniri… Daca va ganditi la ,,clisee,,, mai ganditi-va o data – lung si apasat! Cele mai bune momente ale filmului sunt cele in care taticu Portokalos (stim ce-nseamna pe greceste) explica tuturor cum ca orice cuvant are o ,,radacina greceasca,,; cele in care apare bunica Portokalos, o baba nebuna parasutata din Grecia o data cu broboada neagra de pe cap si cutitul de sub perna; si clipa (de cca 3 secunde) in care Maria, vazandu-l pe Ian in biroul agentiei de voiaj in care lucra, se napusteste… (nu va mai spun urmarea, ca stric gagul).
Plin de bune sentimente, de uzo, buzuki si musaca, ,,Nunta a la grec,, e un produs fast-food hollywoodian: nu mai conteaza ca Lainie Kazan (mama Mariei) e o tipica ,,Jewish mamma,, cata vreme ce mi-e Grecia, ce mi-e Armenia – americanu oricum nu le localizeaza pe harta. Scenariul incearca sa demonstreze ca 1. elefteria topeste xenofobia, 2. femeia cu par in exces poate fi considerata ,,frumoasa,,, si 3. detergentul de geamuri vindeca orice. Pentru ceva conflict, s-ar fi putut umbla si la ,,arahnofobie,,…

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE