Mutarea prin care AUR, S.O.S. și POT au făcut front comun în opoziție împotriva legii care permite Armatei să doboare dronele neautorizate. CCR a tranșat definitiv disputa

Două drone doborâte în România, în ultimele două zile

Incidentul de ieri dimineață, când un avion F-16 Fighting Falcon din Forțele Aeriene Române a doborât drona ajunsă în sudul județului Buzău, și cel produs astăzi, când același pilot român a neutralizat la 10 km de Sfântul Gheorghe, în județul Tulcea, un al doilea aparat de zbor care a pătruns ilegal în spațiul aerian al țării, au readus în atenție legea privind controlul utilizării spațiului aerian național, care permite Armatei Române să neutralizeze sau să doboare dronele care pătrund neautorizat pe teritoriul țării.

Actul normativ a fost adoptat în 2025 după un parcurs legislativ care a generat controverse și opoziție din partea unor formațiuni parlamentare.

AUR, S.O.S. România și POT au votat împotriva proiectului de lege

În februarie 2025, când proiectul a ajuns la vot în Camera Deputaților, parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT s-au pronunțat împotriva adoptării acestuia. Cele trei partide au menținut aceeași poziție și în etapele următoare ale dezbaterii parlamentare.

Plenul Camerei Deputaţilor a votat cu 196 voturi pentru, 99 împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc. În favoarea proiectului au votat PSD, PNL, USR, UDMR și deputații de la grupul minorităților. Împotrivă au votat cei de la AUR, SOS și POT, iar cele două abțineri au venit de la deputați neafiliați niciunui grup parlamentar, conform informațiilor disponibile privind votul pe site-ul Camerei Deputaților.

Ulterior, legea a fost adoptată și de Senat, în 26 februarie.

Reprezentanții AUR au susținut la acel moment că legea ar încălca prevederi constituționale și au afirmat că mecanismele de cooperare prevăzute în actul normativ ar putea afecta suveranitatea statului român și ar putea conduce la o escaladare a tensiunilor cu Federația Rusă.

Legea a fost contestată la Curtea Constituțională

După adoptarea legii de către Parlament, AUR, S.O.S. România și POT au depus o sesizare comună la Curtea Constituțională, solicitând declararea neconstituționalității actului normativ.

În sesizare, cele trei formațiuni au criticat prevederile referitoare la cooperarea cu structurile NATO și la posibilitatea transferului temporar al autorității operative în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană al Alianței, susținând că acestea ar aduce atingere suveranității naționale.

CCR a respins contestația

Însă, pe 27 martie 2025, Curtea Constituțională a respins în unanimitate sesizarea depusă de cele trei partide și a stabilit că legea este în acord cu prevederile Constituției.

Ulterior, actul normativ a fost promulgat și a intrat în vigoare, oferind autorităților cadrul legal necesar pentru neutralizarea sau doborârea dronelor care pătrund ilegal în spațiul aerian al României.

Intervențiile din ultimele două zile au fost realizate în baza acestei legislații, aflate în vigoare după validarea sa de către Curtea Constituțională.

Incursiunile dronelor în România

De la începutul războiului din Ucraina, autoritățile române au identificat de zeci de ori drone care au pătruns în spațiul aerian național.

În luna mai, o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane.

Incidentul a fost condamnat de NATO și Uniunea Europeană, care au acuzat Rusia și au avertizat asupra unor noi încălcări ale spațiului aerian.

Citește și: Cine este pilotul român de F-16 care a doborât drona la Padina, în județul Buzău. Generalul Gheorghiță Vlad: „Îmi doresc să fie decorat”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE