„Este vorba despre o trimitere în judecată pe un caz de infringement pe cele trei instalaţii de mare ardere – Centrala Govora şi cele două centrale de la Deva. Din cele trei instalaţii de ardere două sunt închise definitiv de România. Tocmai de aceea este ciudat modul în care s-a acţionat ieri (joi, 2 decembrie 2021, n.r.), pentru că cele două centrale sunt închise definitiv. Oamenii au fost disponibilizaţi, s-au plătit salarii compensatorii”, a afirmat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, într-o intervenție la postul Digi24.
Oficialul guvernamental a admis, totuși, că în cazul Centralei Govora este „o problemă specială”, pentru că o mare parte din oraşul Râmnicu Vâlcea este în continuare conectată la sistemul de încălzire centralizat.
Zeci de mii de familii primesc, iarnă de iarnă, căldură din această centrală. Tocmai de aceea, Consiliul Judeţean în calitate de proprietar al acelei centrale nu a închis, neavând fonduri de modernizare în ultimii ani. Am avut o perioadă de tranziţie până în 2013, ce nu a fost respectată. Nu au fost făcute modernizările care trebuiau să fie puse în practică şi Comisia Europeană a decis trimiterea în judecată a României.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, despre Centrala Govora:
În cazul celor două centrale de la Deva, închise definitiv, nu sunt probleme, a precizat ministrul mediului.
„În al treilea caz (Centrala Govora, n.r.) vom încerca să explicăm Comisiei că acolo retehnologizarea trebuie făcută cu condiţia ca acele persoane să nu rămână fără căldură pe timpul iernii”, a adăugat oficialul guvernamental.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3b203e761b8c43964bbf5cc50a5441fd.jpg)
Reacția lui Tanczos Barna vine după ce Comisia Europeană a decis, joi, să trimită România în faţa CJUE din două motive: nerespectarea normelor Uniunii Europene privind combaterea poluării industriale şi neîndeplinirea obligaţiei de a adopta un program de control al poluării atmosferice.
Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, în primul caz, România nu a asigurat funcţionarea a trei instalaţii industriale cu deţinerea unei autorizaţii valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.
În al doilea caz, susține Comisia Europeană, România nu şi-a adoptat primul program naţional de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici („Directiva PNE”).
„Pactul verde european, care vizează reducerea la zero a nivelurilor de poluare în UE, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Este esențial ca legislația UE să fie pusă în aplicare pe deplin pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural”, a punctat forul de la Bruxelles, în comunicat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_926b0a91ed92165f264348eb86b41e2d.jpg)
Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa, a explicat Comisia Europeană, care a precizat că trei instalații industriale din România nu dețin încă autorizație.
Înainte de a trimite România în faţa CJUE pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Executivul comunitar a adresat ţării noastre o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 şi un aviz motivat în iulie 2020.
În al doilea caz, forul european a mai transmis României o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020, precum şi un aviz motivat în octombrie 2020.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_d5902f593824148fd4766337714cc4f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_49559308aea6d58e4222c1b09dae403c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea2b9baa8283de75716d625a76ad5390.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_5d15dbf945104db44a51e2a15df9b57a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_b610444892fbad9439b07099bd55bfeb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_02fef8e985dd7f4e0595011e3a1fde28.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_0a7c6c0c320cbf95c049cbc5781d8581.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_b26ef4c3da64cd1ba2c1519d9822e414.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c224828f743d7fdc8a35268968a16327.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.