Monica Babuc, numită la șefia ICR Chișinău. Ce a spus când a fost întrebată de apropierea de Plahotniuc

Babuc a primit 13 voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă”, relatează reporterul Libertatea prezent la ședință.

Oficial, propunerea ca Monica Babuc să preia conducerea ICR Chișinău a fost făcută de președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, și aprobată de Ministerul Culturii și de Ministerul Afacerilor Externe, însă neoficial, potrivit surselor Libertatea din cadrul ICR, Babuc a fost propusă de PSD.

Ce a spus Babuc despre legătura cu Plahotniuc

Cunoscută la Chișinău drept o apropiată a oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, fugit din țară, Monica Babuc a fost chestionată în timpul audierii despre relația sa cu acesta. Proaspăta șefă a ICR Chișinău a catalogat informațiile apărute în presă ca fiind „neadevăruri și adevăruri trunchiate”.

Babuc a negat informațiile potrivit cărora, după fuga lui Plahotniuc din 2019, a preluat conducerea interimară a Partidului Democrat din Moldova (PDM).

„Vreau să vă spun că, din păcate, și dumneavoastră ați devenit probabil victima unor adevăruri trunchiate sau chiar a unor falsuri care se proliferează cu insistență și în presa română, preluate și în Republica Moldova. Mai întâi, eu nu am preluat conducerea echipei politice altădată condusă de Plahotniuc, pentru că în 2019, când a plecat, congresul următor al Partidului Democrat a ales în mod ordinar un fost prim-ministru al Republicii Moldova, domnul Pavel Filip, care a condus acest partid circa trei ani de zile. Or, eu am preluat după ce domnia sa și-a dat demisia de la conducerea partidului și am avut un interimat care a fost realizat la solicitarea și la rugămintea colegilor mei în ultimele luni ale anului 2022. Deci e un fals să spui că Monica Babuc a preluat după această persoană conducerea Partidului Democrat”, a răspuns aceasta la întrebarea adresată de senatorii USR Radu-Mihai Mihail și Eugen-Remus Negoi.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

„Mai departe, dacă ați fi studiat materialele ultimelor două congrese ale PDM, ați fi văzut că nu numai ultimul congres, în care mi-am prezentat demisia și din partid, și din funcția de președinte interimar, dar chiar și în celălalt congres, din septembrie 2019, s-a luat o atitudine drastică și vehementă în raport cu ceea ce s-a întâmplat în conducerea partidului raportat la fostul lider al PDM”, a mai spus Babuc, adăugând că partidul „a pus umărul de o manieră hotărâtoare, în 2010, după debarcarea conducerii comuniste a Republicii Moldova, pentru parcursul european al țării”.

Babuc a mai afirmat că se simte „moral absolut responsabilă și capabilă” să preia conducerea ICR Chișinău, precizând că „lucrurile care mi se insinuează, repet, sunt în mare parte neadevăruri, adevăruri trunchiate, citate scoase din context și amestecuri de rău cu bine”.

Anterior, în timpul audierii, senatorul PSD Titus Corlățean a afimat despre cei care insistă cu faptul că Monica Babuc este apropiata oligarhului Plahotniuc că „citesc presa hashtag” și că astfel de acuzații sunt „populisme deșănțate care au un scop politic”.

Cine este Monica Babuc

Monica Babuc a ocupat funcția de ministru al culturii în Republica Moldova, în perioada mai 2013-iulie 2017, apoi a fost ministru al educației, culturii și cercetării, din iulie 2017 până în iunie 2019. Ulterior, aceasta a devenit vicepreședinte al Parlamentului de la Chișinău, funcție pe care a ocupat-o până în decembrie 2020. Monica Babuc a avut și două mandate de deputat.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

În 2010, s-a înscris în Partidului Democrat din Moldova, formațiune care, între 2016 și 2019, a fost condusă de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care are mai multe dosare penale deschise în Republica Moldova, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crimă organizată.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro