Patru femei din Republica Moldova, acuzate că au convins o ucraineancă să-și vândă bebelușul unui cuplu din România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patru femei din Republica Moldova au fost trimise în judecată de către procurorii de la Chişinău, fiind suspectate că făceau parte dintr-o reţea infracţională care a încercat să vândă „spre adopţie” un copil ucrainean născut la Chişinău, scrie News.ro.
Printre suspecte se numără preşedinta unei fundaţii care susţine că se ocupă de drepturile copiilor, şefa unei maternităţi şi o femeie notar. Mama bebeluşului a fost invitată să nască la Chişinău, în anul 2022, pentru a naşte copilul într-un mediu sigur, departe de război. Au urmat presiuni psihologice asupra femeii, care mai are şi alţi copii în Ucraina, pentru ca aceasta să dea fetiţa spre adopţie unui cuplu din România, mama fiind convinsă să declare, la notar, că tatăl copilului este bărbatul care voia să cumpere fetiţa. Unele dintre inculpate riscă detenţie pe viaţă.
Conform anchetatorilor de la Chişinău, din grupul infracţional fac parte: preşedinta unei fundaţii care susţine că militează pentru drepturile copiilor, femeia fiind organizator şi făptuitor, o şefă de maternitate şi o femeie notar din Moldova, în calitate de complici, o femeie din Ucraina în calitate de făptuitor şi un cuplu din România care dorea să cumpere un copil.
„Victima, care în decembrie 2022 era însărcinată, a fost identificată în Ucraina de către femeia cu rol de coautor al infracţiunii din acelaşi stat vecin (care circula în Moldova), de comun cu preşedinta de fundaţiei din Moldova, care avea rolul de organizator al schemei. Aceasta a sosit în Moldova aproape de jumătatea lunii, pentru ca să dea curs invitaţiei acestora de facilitare a naşterii în afara războiului. Femeia însărcinată cu vârsta de 38 de ani este mama mai multor copii, în Ucraina, lăsaţi în grija apropiaţilor”, au explicat anchetatorii moldoveni.
Sosită în Moldova, viitoarea mamă a fost cazată într-un hotel din Chişinău, iar până la naşterea care a urmat în a doua jumătate a lunii decembrie, aceasta a fost supusă presiunii psihologice de către membrele grupului infracţional ca să refuze creşterea copilei pe care urma să o nască. Mai exact, potrivit declaraţiilor din dosar, acestea aplicau în privinţa victimei presiune psihologică, în sensul în care, dacă nu ar fi acceptat darea spre «adopţie» a copilei pentru cuplul român (în schimbul unei sume de bani şi a unor bunuri), ar fi urmat să fie lipsită de drepturile părinteşti asupra copilei, în Ucraina.
Motivul invocat de femei era că aceasta ar avea prea puţine resurse financiare pentru întreţinerea tuturor copiilor, informează Procuratura de la Chişinău, într-un comunicat.
Ulterior, prin intermediul şefei de maternitate din Chişinău, care contribuia şi cu sfaturi pentru reuşita adopţiei ilegale, ucraineanca a fost internată pentru a naşte. După naşterea fetiţei, femeile trimise în judecată acum au profitat nu doar de starea de război din Ucraina, de situaţia financiară dificilă a victimei, dar şi de faptul că nu cunoaşte limba română.
„Prin urmare, aceştia au determinat-o să semneze atât declaraţia privind stabilirea paternităţii, cât şi declaraţia prin care cumpărătorul român urma să devină tatăl legal al copilei. Ca rezultat, în certificatul de naştere al nou-născutei figura numele de familie al cumpărătorului, ca fiică biologică a lui, ceea ce i-ar fi permis să părăsească Moldova împreună”.
În acest moment au intervenit anchetatorii de la Chișinău, la sesizarea unui centru de plasament în care era adăpostită mama din Ucraina. Cele patru femei au fost reținute și trimise în judecată, în vreme ce cuplul de cumpărători din România urmează să fie investigaţi în România, în urma unei sesizări a autorităţilor moldovene.
Conform Codului penal, pentru infracţiunea de trafic de copii comisă în aceste împrejurări, în scopul vânzării şi cumpărării nou-născutei, preşedinta de fundaţie (în calitate de organizator) şi celelalte învinuite (în calitate de autori şi complici) riscă pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu închisoare pe viaţă, precizează procurorii de la Chişinău.
Stefania2 03.02.2024, 23:24
După gratii cu ele cum au putut sa facă asa ceva......
ciobanudorin_2006 04.02.2024, 02:08
Cine stie care e adevărata problema.Doar ele.
Elye 04.02.2024, 07:29
Este o practică ce nu se mai acceptă în timpurile noastre, pedepsită conform legii...trafic de copii.
Modoranvasile 04.02.2024, 08:58
A făcut asa ceva trebue sa plătească să stea după gratii
ginx 04.02.2024, 09:17
Oare sunt situații în care să aibă succes astfel de infracțiuni?