- Inspectorii de muncă au reacționat cu întârziere, în ciuda sesizărilor primite. Aceștia au început controalele abia după ce situația a fost prezentată în presă.
- Proprietarul companiei spune că inspectorii le-au comunicat că “raportul e pozitiv”, deși ITM nu a făcut încă public nici un raport oficial al controlului.
O parte dintre angajatele fabricii de confecții Tanex din Vălenii de Munte, județul Prahova, au avut parte de o surpriză pe 15 mai. Atunci ar fi trebuit să primească a doua tranșă a salariului pentru luna aprilie. Așteptau să ia în jur de 600-700 de lei.
S-au trezit însă că primesc sume mult mai mici, precum 354 de lei, 163 de lei, 23 de lei, 1,5 lei sau chiar nimic, deși ele au muncit ca în oricare altă lună, în ciuda pandemiei. Conducerea fabricii le-a spus că le-au fost diminuate salariile pentru nu și-au făcut norma pe luna aprilie. Altfel spus, tăierea ar fi fost rezultatul muncii lor proaste. Vina lor.
Ne-au zis că nu am făcut norma. Dar norma nu am putut să o facem nicicând. De 2-3 luni erau norme din ce în ce mai mari. Dar nu am întâlnit până acum așa ceva, să ne ia din bani.
Muncitoare:
“Mi-am dat demisia. Nu am mai suportat cum se purta cu noi doamna directoare. Eram cârpele ei”, adaugă aceasta.
“Noi nu am făcut o ilegalitate”, a spus Adrian Băjenaru, patronul fabricii Tanex.
Diferența de salariu: 23 lei
Printre angajatele care și-au primit salariul diminuat e și Angelica Manole, o femeie energică, de 39 de ani, mamă a doi copii, specialistă în gogoși cu flori de salcâmi.
Locuiește în comuna Izvoarele din județul Prahova, într-o casă cochetă, înconjurată de o grădină plină de trandafiri și crini. Se trezește în fiecare zi la 5 dimineața, le dă animalelor din gospodărie să mănânce, se pregătește de muncă, iar la 6.30 ia autobuzul spre fabrica situată la marginea orașului Vălenii de Munte.
Angela e încadrată ca “muncitor necalificat confecții”, cum sunt cele mai multe angajate. Lucrează pe salariul minim, la un program de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, conform contractului ei de muncă.
Din 1 ianuarie 2020, salariul minim în România a crescut la 2.230 de lei brut, sau 1.346 de lei în mână.
670 de lei la avans, 23 de lei la lichidare
Numai că atunci când și-a văzut fluturașul de salariu, Angela s-a înfuriat. Luase 670 de lei ca avans, iar în tranșa a doua, pe 15 mai, doar 23 de lei. Pe fluturaș apărea că a lucrat doar 64 de ore, deși ea fusese la muncă zi de zi.
S-a întrebat cum era posibil să primească 693 de lei pe o lună întreagă de muncă. Cum să se descurce cu suma asta, având în întreținere doi copii? Soțul ei lucrează în Franța, dar în perioada pandemiei nu a putut munci.
“Nu vă faceți norma, nu vă primiți salariile”
Libertatea a stat de vorbă cu mai multe angajate care au fost în aceeași situație ca și Angela. Le-a văzut și fluturașele de salariu, care demonstrează că și ele și-au primit salariul diminuat.
Spre deosebire de Angela, ele au dorit să rămână anonime. Frica e principalul motiv. Unele au fost disponibilizate și le e teamă că dacă vorbesc cu nume și prenume, nu-și vor mai primi documentele necesare pentru șomaj. Altele nu vor să-și piardă locul de muncă.
Toate au spus că motivul invocat de angajator pentru tăierea salariului pe aprilie a fost faptul că nu și-au făcut norma de muncă.
“Am fost amenințate întreaga lună. Nu vă faceți norma, nu vă primiți salariile”, a povestit o muncitoare.
Toate angajatele au descris o atmosferă de muncă străbătută de amenințări și țipete, cu un volum foarte mare de muncă și o normă lunară greu de realizat.
Ușa e deschisă. Sunt alții care așteaptă, ne spunea mereu. Amenințări peste amenințări.
Fostă angajată:
Înainte de pandemie, erau chemate de multe ori să facă ore suplimentare, au povestit angajatele. Nu erau plătite pentru orele respective, nici nu primeau zile libere.
“Ne pontam la intrare, dar la ieșire, când plecam la 18.20, nu ne lăsa să ne pontăm”, spune o altă fostă angajată.
Chemată în biroul directoarei
Furioasă pe nedreptatea situației, Angela, mai îndărătnică și temerară de felul ei, a postat o fotografie cu fluturașul ei pe Facebook. Postarea a devenit în scurt timp virală.
La câteva zile, a fost chemată în biroul Danielei Fica, directoarea fabricii Tanex din Vălenii de Munte.
Directoarea i-a spus angajatei că i-au verificat activitatea profesională din perioada octombrie 2018 – aprilie 2020. Așa ar fi cerut “șeful”, adică patronul firmei, omul de afaceri Adrian Băjenaru.
“Eu nu văd nici o lună în care tu ți-ai fi realizat salariul”, i-a zis directoarea muncitoarei.
Daniela Fica i-a explicat angajatei că “șeful” i-a “completat” salariul în fiecare lună, deși ea nu își făcuse norma, mai puțin în aprilie 2020, când nu i-a mai “completat” salariul. Acesta ar fi motivul pentru care angajata a primit doar 693 de lei.
În realitate, această “completare”, prezentată de directoarea fabricii ca un favor făcut de “șeful”, este plata salariului minim pe economie, prevăzut în contractul individual de muncă, dar și prin lege.
Deși a fost contactată de Libertatea în repetate rânduri, directoarea fabricii a refuzat să discute.
Ce spun experții în dreptul muncii?
Muncitoarele din fabrica de confecții lucrează în acord individual, adică au o normă lunară de realizat.
Dar salariul garantat prin contractul individual de muncă nu poate fi condiționat de realizarea normei respective, au explicat experții cu care a discutat Libertatea.
Nu are cum să le taie din salariu fără un act adițional. Dacă li s-au micșorat salariile, trebuie primit un act adițional sau ceva de genul acesta.
Directorul ITM Prahova Dumitra Ionescu:
“Dar pentru un program normal de 8 ore, dacă s-a lucrat 8 ore, trebuie să primească exact salariul care e negociat în contractul individual de muncă”, adaugă Ionescu.
Avocata Camelia Constantin, specializată în dreptul muncii, a explicat pentru Libertatea că angajatorul are obligația legală de a achita salariatului întreaga suma stabilită prin contractul de muncă.
Salariul lunar este cuvenit pentru munca depusă în cadrul programului normal de lucru stabilit prin contract, respectiv de 8 ore/zi, iar angajatorul nu are dreptul de a reține din suma aferentă.
Avocata Camelia Constantin
Dacă angajatorul consideră că muncitorul nu își realizează norma de lucru stabilită, “are deschisă posibilitatea de a solicita instanței de judecată atragerea răspunderii sale patrimoniale. Doar judecătorul va putea să stabilească o eventuală culpă contractuală a salariatului și să dispună despăgubirea angajatorului, când sunt întrunite condițiile legale”, explică Camelia Constantin.
Costel Gîlcă, un alt avocat specializat în dreptul muncii, a spus și el că este nelegal ce a făcut angajatorul.
Trebuie să plătească salariul minim garantat pe economie.
Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii:
“Faptul că nu au realizat norma de muncă nu este problema angajatelor, pentru că ele sunt la dispoziția angajatorului. Doi, salariul minim pe economie este garantat. Fac sau nu fac norma, tu îmi plătești această sumă de bani. Ceea ce înseamnă că angajatorul a încălcat dispozițiile legale privind salariul minim pe economie”, mai spune avocatul.
Dacă angajatul nu își face norma, angajatorul are la dispoziție instrumentul cercetării disciplinare și concedierii. “În nici un caz nu ai posibilitatea să îmi tai salariul, aceasta fiind salariul minim pe economie”, completează Gîlcă.
Comisia de disciplină: “Cum ai ajuns să ne denigrezi în așa fel?”
După alte câteva zile, Angela a fost chemată într-o comisie de disciplină constituită în fabrică, la care au participat mai multe persoane din conducere.
Eu, personal, nu am înțeles cum ai ajuns într-o asemenea situație încât să ne denigrezi în așa fel, doar pentru că într-o lună de zile, societatea nu a putut să îți completeze salariul.
Daniela Fica:
Îi explică muncitoarei că “șeful” de la București vrea să publice în ziarul local din Prahova, ca drept la replică, toate statele de plată ale angajatei, ca să arate că firma i-a “completat” salariul lună de lună.
Îi spune apoi că nu avea voie să posteze acele fluturașe pe Facebook, “conform GDPR-ului”.
Muncitoarea încearcă să intervină, spunând că ea și-a postat doar fluturașul propriu, dar nu i se permite să explice.
“Mă, tu mă lași să vorbesc?”, i-o retează directoarea.
“Chiar și rețeaua de socializare tot o mass-media este”
Fica i-a mai spus muncitoarei că faptele acesteia se constituie într-o “abatere disciplinară gravă”, conform Regulamentului Intern al societății, și se sancționează cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă”.
Faptele sancționate de companie sunt “declarații publice în mass-media despre societate și despre salariații acesteia, prejudiciind angajații acesteia”, respectiv “divulgarea de date sau de informații cu caracter confidențial, considerate secret de serviciu, prin care a adus prejudicii societății comerciale”.
Directoarea adaugă: “Chiar și rețeaua de socializare tot o mass-media este”.
După discuție, muncitoarea a primit acasă un proces-verbal. Comisia de disciplină a propus desfacerea contractului ei de muncă.
ITM Prahova a mers în control după 7 zile
Angela nu s-a mulțumit să posteze pe internet ce a pățit. A început să contacteze autoritățile, la mai puțin de 24 de ore după ce și-a primit salariul diminuat. Răspunsul acestora s-a lăsat însă așteptat.
Sâmbătă, 16 mai, la ora 5 dimineața, femeia a trimis o petiție către ITM Prahova. A atașat și documente doveditoare pentru unele dintre afirmațiile ei.
A atras atenția că muncitoarele și-au primit salariile diminuate pe luna aprilie, dar și că alte colege, care fuseseră în șomaj tehnic, au fost chemate la muncă înainte de a se încheia oficial perioada de șomaj tehnic.
A scris despre cum sunt amenințate mereu cu tăieri de salarii, cum directoarea fabricii strigă la angajate sau despre cum erau nevoie să facă ore suplimentare, neplătite.
Confruntată cu aceste acuzații serioase la adresa unui angajator, ITM Prahova nu a făcut nimic timp de aproape o săptămână.
“Noi imediat după ce am primit petiția, am demarat controlul chiar sâmbătă”, a spus directorul ITM Prahova Dumitra Ionescu pentru Libertatea.
“Imediat”, adică la 7 zile după primirea petiției.
Un prim control după ce povestea a apărut în presa locală
Inspectorii de la ITM Prahova au făcut un prim control la fabrică abia sâmbătă, 23 mai, la două zile după ce ziarul local Republika News a scris un articol pornind de la postarea de pe Facebook a Angelei.
“În urma articolului apărut într-un ziar din Prahova, ITM s-a sesizat, a fost sâmbătă în control, în ideea că poate găsește pe cineva acolo, nu a găsit pe nimeni”, au explicat pentru Libertatea reprezentanții Inspecției Muncii.
Practic, inspectorii au mers în control abia după ce lucrurile au ieșit în presă.
Al doilea control, după apelul reporterului Libertatea
ITM Prahova s-a întors în control marți, 26 mai, a doua zi după ce Libertatea a luat legătura cu conducerea instituției, întrebând care au fost motivele pentru care s-a amânat zile în șir un control la fața locului.
Trei inspectori au venit la fabrică și le-au înmânat angajatelor un fel de formulare. Directoarea fabricii se plimba printre angajate în timp ce acestea completau hârtiile, a povestit Angela.
“Toate documentele vor fi predate către ITM București, state de plată, fluturași”, a adăugat directorul ITM Prahova.
În ziua respectivă, aparatele de pontaj nu au funcționat.
Proprietarul firmei spune că angajatele au fost plătite la timpul lucrat
Contactat de Libertatea, proprietarul firmei, Adrian Băjenaru, a oferit un alt motiv pentru neplata salariilor. Discuția a avut loc după controlul ITM Prahova.
“Salariile au fost plătite la timpul efectiv lucrat, pe luna aprilie”, a spus Băjenaru.
“Sunt salariați direct productivi, care sunt plătiți în funcție de producția realizată și avem un sistem electronic, cod bară, de urmărire a producției realizate, și avem salariați indirect productivi, care sunt plătiți la timpul efectiv realizat, adică la prezență”, adaugă patronul.
Cei “direct productivi” sunt muncitorii necalificați care lucrează pe linia de producție, ca și Angela.
Dar, deși inițial spune că aceștia sunt plătiți la “producția realizată”, Băjenaru adaugă apoi că sunt plătiți “cel puțin minimul pe economie”.
Confruntat cu faptul că muncitoarele nu au primit minimumul pe economie în aprilie, Băjenaru spune: “Uitați-vă cât au lucrat persoanele respective”.
Practic, acesta susține că cele care și-au primit salariul redus nu au fost la muncă 8 ore pe zi.
Îl contrazice chiar directoarea firmei
Argumentul său e contrazis însă chiar de ceea ce a declarat directoarea fabricii din Vălenii de Munte, Daniela Fica, în comisia de disciplină intentată Angelei.
În decursul întâlnirii respective, care a durat peste o oră, aceasta nu spune niciodată că angajatele nu au fost la muncă, ci doar că acestea nu și-au făcut norma. Mai precizează că s-a schimbat legislația pe timpul pandemiei și că angajatorul are voie să taie salariile, dacă angajații nu își realizează norma.
“Fiind în situații de urgență și în situațiile impuse de COVID, s-a și dat o reglementare (…) care spune că angajatorul are dreptul de a reduce veniturile în funcție de realizări în aceasta perioadă”, a spus Fica.
Experții în legislația muncii consultați de Libertatea au spus că așa ceva e fals.
“Singura măsură care poate scădea veniturile odată cu activitatea e șomajul tehnic și pierderea eventualelor prime de performanță”, a explicat sociologul Ștefan Guga, consultant la Syndex Romania.
În timpul comisiei de disciplină, muncitoarea Angela Manole a spus răspicat: “Fluturașul meu e cu 8 zile lucrătoare și cu 11 zile lipsă. Nu mi se pare corect. Cele 11 zile unde sunt?”
Directoarea i-a răspuns: “Păi o să apară. Probabil o să ți le dea când o să îți dea nota de lichidare. Stai liniștită, că nu ți le bagă nimeni în buzunar”.
Proprietarul spune că raportul ITM este unul pozitiv, deși raportul nu este încă public
“Noi am avut un control de la ITM, au venit, au constatat și o să vedeți în raportul care o să apară”, a mai spus Adrian Băjenaru, proprietarul firmei Tanex.
“Raportul este pozitiv. Noi nu am făcut o ilegalitate”, completează Băjenaru.
Până la această dată, raportul ITM Prahova nu a fost făcut public. Ceea ce ridică un semn de întrebare despre cum a aflat angajatorul rezultatul anchetei, înainte ca aceasta să se finalizeze.
“Eu doar îmi vreau salariul înapoi”, spune Angela Manole.
“Nu ai ce salariu să-ți dea înapoi atâta timp cât realizarea ta a fost de 950 lei”, i-a răspuns directoarea.