Directoarea a adăugat că Institutul Geologic al României îl va notifica oficial pe ministrul educaţiei, Daniel David, că, începând de la 1 iulie, va opri „transferul datelor de câmp geomagnetic, care are loc neîntrerupt din anul 1943, către centrele internaţionale de date pentru modelarea globală a câmpului geomagnetic”. „Vom închide Muzeul Geologic, pentru că noi nu mai avem resurse să le susţinem”, a mai spus Anca Isac.

La rândul său, Ramona Bălăşcuţă, directorul interimar, a făcut un „apel sincer” către „toţi care pot înţelege” să sprijine demersurile pentru neînchiderea muzeului. „Muzeul Geologic Naţional nu este doar o clădire! Este o lecţie vie despre Pământ, istorie, ştiinţă şi umanitate. Este despre cultură, educaţie şi ştiinţă. Nu îl lăsaţi să se închidă în tăcere”, a spus Ramona Bălăşcuţă.

Institutul Geologic Român are sub 100 de angajați, mulţi dintre ei cu contract part time. Iar în ultima jumătate de an muzeul a supravieţuit din fonduri proprii, printre care biletele care costă între 5 și 15 lei pe care le plătesc elevii.

Clădirea impunătoare de pe Șoseaua Kiseleff, nr. 2 a fost construită la începutul secolului XX pentru a găzdui Institutul Geologic al României, înființat în 1906 de regele Carol I. Pe lângă cercetare, aici existau și colecții de roci și minerale deschise publicului. Muzeul Geologic Național, aflat practic în Piața Victoriei, a fost inaugurat în 1907 și este una dintre cele mai vechi instituții din București.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.