Cum ajută Narada copiii vulnerabili să-și valorifice potențialul. Prezentarea proiectului „100 de feluri de a fi extraordinar”

Au fost selectate 10 școli din țară

La începutul anului 2025, oficialii de la Narada au lansat proiectul „100 de feluri de a fi extraordinar”, parte din campania „Nevoi ordinare pentru copii EXTRAORDINARI”, inspirată de studiul internațional Hidden Talents in Harsh Environments. 

Scopul proiectului a fost să scoată la lumină abilitățile practice și sociale ale copiilor din medii vulnerabile, talente care nu sunt adesea vizibile în sistemul educațional. 

Au fost selectate 10 școli din țară, unde s-au creat „Laboratoare EXTRA”, spații în care copiii să vină să învețe, să se dezvolte, să-și arate și exerseze talentele. Mai mult decât atât, laboratoarele sunt locuri în care profesorii au învățat să recunoască și să valorifice potențialul acestor copii. 

Conform cercetării de bază pe care s-a fundamentat programul „Nevoi ordinare pentru copii EXTRAORDINARI”, în școlile din România, accentul este pus aproape exclusiv pe rezultate academice, ignorând abilitățile practice, emoționale și sociale. 

Copiii cu povești grele de viață care gătesc pentru frați muncesc în gospodărie sau învață empatia din lipsuri, rămân invizibili, iar acest proiect vrea să le ofere vizibilitate și susținere reală.

Începuturile proiectului 

Irina Vasile, director de programe în cadrul Narada, a explicat pentru Libertatea cum a început proiectul „Nevoi ordinare pentru copii EXTRAORDINARI” și care este esența lui: identificarea și sprijinirea copiilor cu talente ascunse, acei copii care nu ies în evidență prin note sau performanțe academice, dar care au calități valoroase dezvoltate tocmai în contexte dificile.

„Proiectul a pornit de la un studiu care viza cumva copiii cu talente ascunse, adică cei care trăiesc în medii defavorizate, în situații de viață extreme sau au trecut prin traume și care și-au dezvoltat tocmai prin aceste dificultăți anumite abilități. De la empatie, la lucru manual, simț artistic” 

Echipa Narada nu a căutat doar elevi de top sau în risc de abandon școlar, ci, spune ea, „ne-am gândit că e important să identificăm acei elevi de mijloc pe care nu-i vede nimeni de obicei, dar care la rândul lor au mult de dat”.

După un apel deschis către școli, au fost selectate 10 unități din toată țara, din județe precum Cluj, Argeș, Iași, Botoșani, Bacău și București. În fiecare dintre ele s-a construit câte un „laborator EXTRA”, un spațiu dedicat exclusiv dezvoltării acestor copii și proiectelor lor. „Nu a fost vorba doar despre a crea un laborator în școală, ci să analizăm exact cultura școlii și cultura locală. De exemplu, la Răscruci, copiii sunt obișnuiți cu munca pământului și treburile gospodărești, dar școala nu îi ajută să își pună în valoare lucrurile acestea”, adaugă Irina Vasile.

Un rol esențial în acest proces l-au avut profesorii. Ei au fost formați să identifice potențialul micuților, să creeze echipe de elevi și să-i sprijine în construirea propriilor inițiative. 

Proiect unic dezvoltat în fiecare unitate

„Cel mai important este că am pornit de la zero în ianuarie, când i-am cunoscut pe toți și am văzut câte frici aveau, câte insecurități, dar foarte multe de oferit. Deja după 3 luni s-au văzut diferențe foarte mari”, explică coordonatoarea Narada.

Fiecare dintre cele 10 școli a dezvoltat un proiect unic, gândit de copii, cu sprijinul cadrelor didactice. Oficialii proiectului spun că rezultatele sunt vizibile și profunde. „Acum sunt elevi care vorbesc cu încredere în public, care au devenit exemple pentru colegii lor, care și-au dus proiectele în comunitate și au atras atenția presei locale”, spune Irina Vasile.

Coordonatoarea a subliniat că proiectul continuă: „Important e (n.r. – școlile participante) să le ducă mai departe, noi le-am dat rețeta, profesorii știu ce e de făcut, au laboratoarele și ce e minunat e că au început să strângă resursele pentru a continua proiectul și la anul”. 

Un exemplu concret vine de la echipa din Vlădești, care și-a creat un podcast propriu. „Au o grămadă de invitați, și-au propus să vină la două săptămâni cu un episod nou. De la ei a pornit totul de la pasiunea pentru TikTok, apoi au învățat să facă podcast, să creeze un script, să monteze”.

În doar câteva luni, echipele au crescut și numeric, și în încredere: „Am pornit de la echipe de 10, dar au ajuns să fie și 19 copii într-o grupă”.

Demonstrație la Muzeul Imersiv de Artă

Luni, 30 iunie 2025, la Muzeul Imersiv de Artă MINA a avut loc un eveniment dedicat celebrării și valorificării calităților copiilor din programul Narada. Cele 10 echipe din școlile alese și-au prezentat proiectele la care au lucrat timp de 6 luni, arătând cum susținerea și încrederea pot scoate la lumină potențialul copiilor, chiar și în cele mai dificile condiții. Copii din toate colțurile țării au fost aduși la București pentru a fi premiați și pentru a descoperi lumea dincolo de granițele pe care mediile în care trăiesc le au. 

Evenimentul l-a avut prezentator pe Cristian Rizea. În sală, toate echipele stăteau alăturate, așezate pe perne moi, într-un cadru intim și plin de emoție. Purtau tricouri albe cu mesajul „ALEG SĂ FIU EXTRAORDINAR” scris pe spate, o declarație simplă, dar puternică, ce spunea totul despre curajul și drumul lor. 

Cristian Rizea a deschis dialogul cu o întrebare adresată copiilor: „Ce înseamnă pentru voi să fiți extraordinari?”. Au avut răspunsuri prompte și sigure, semn că cele 6 luni de lucru în echipă i-au ajutat să vorbească relaxat în public. 

– „Pentru mine, a fi extraordinar înseamnă a face lucruri mari. Lucruri care se fac pe pași, pași care te fac extraordinar. Mai înseamnă a fi ieșit din comun, a fi special. Eu mă simt așa când fac ceea ce îmi place și sunt apreciată pentru asta.”

– „Pentru mine a fi extraordinar înseamnă să dai tot ce ai mai bun în tine, astfel îți poți atinge limita maximă, să vezi cât de tare poți fi în orice moment.” 

-„Înseamnă a fi tu însuți, a fi unicat, a face ceea ce îți place fără să fii rușinat. Să încerci să fii cea mai bună versiune a ta și să exersezi până ajungi la perfecțiune”, au spus trei dintre ei.

Jean Gavril, invitat-surpriză

Imediat după această discuție, cântărețul Jean Gavril a fost invitat să le vorbească copiilor. A vorbit despre copilăria lui, începuturile în carieră, dezvoltarea personală și provocările pe care le-a întâmpinat de-a lungul timpului. 

Artistul le-a povestit cum, până la 31 de ani, a încercat mai multe direcții: a fost solistul unei trupe în liceu, a intrat la Facultatea de Arhitectură, în ciuda faptului că o profesoară i-a spus că nu are sens să încerce, a cântat pe străzi pentru a-și câștiga traiul, a participat la turnee, inclusiv în deschiderea altor artiști și a trăit experiența reality show-ului America Express. 

„Mereu am avut o frică interioară, dar pe parcurs mi-am dat seama că nu e frică, e o poftă de viață. Iar când o simt, înseamnă că ceva bun se întâmplă în viața mea”, a spus acesta.

Gavril a mai povestit cum, la 19 ani, a început să cânte pe stradă, deși îi era teamă. A vrut totuși să facă pasul pe care mulți din jurul lui nu aveau curajul să-l facă și a câștigat prietenii adevărate în toate locurile în care a cântat și a călătorit în lumea asta. „Este cea mai mare greșeală să te așezi într-o zonă de confort, să nu explorezi și să nu te pui la încercare”, a adăugat.

În încheiere, le-a transmis copiilor că, deși poate părea greu de crezut, în viață, banii nu contează atât de mult, ci valorile. I-a îndemnat să aibă grijă de sufletul și inima lor, pentru că viața aduce provocări, dar niciodată mai multe decât poți duce. 

„Chiar atunci când simți că nu mai poți, mai poți un pic. Dacă ai asta în minte, vei reuși. Ideea e să țintești la 100%, și chiar dacă ajungi la 70%, e mult mai bine decât să fii la 0 și să rămâi acolo. 70% e foarte bine. Eu nu mă cred cu nimic special, doar am încredere în mine. Sunt un om cât se poate de echilibrat. Țineți-vă departe de prostii și de oameni toxici. Și fiți sinceri”, le-a transmis Jean Gavril copiilor.

Prezentarea celor 10 echipe și a proiectelor lor

Ulterior, a avut loc prezentarea proiectelor realizate de cele zece echipe din program. Pe parcursul celor șase luni, unii copii și-au descoperit talentul la desen, alții la teatru, la fotografie, lucru manual sau jurnalism. Proiecția a rulat pe perete, iar pe fundal, o voce rostea, pe rând, poveștile fiecărei echipe. Fiecare grup a avut citatul definitoriu propriu.

1. Echipa „APOLLO14” – Școala din Cocorăștii Colț, Prahova
„Când li se dă voie să creeze, copiii nu mai colorează între linii. Își desenează locul în lume. Și asta e EXTRAORDINAR.”
Echipa a realizat un mural despre diversitate, ecologie și drepturile copilului, a lansat un podcast propriu și a explorat moda. Membrii echipei spun că arta a devenit pentru ei o formă de exprimare și apartenență.

2. Echipa „Extraordinarii Fulgii” – Școala Gimnazială „Laurențiu Fulga”, Fulga de Sus, Prahova
„Când un copil urcă pe scenă cu toată fragilitatea lui și spune: «Asta sunt», începe cel mai EXTRAORDINAR act de curaj”.
Copiii au pus în scenă un spectacol creat integral de ei, de la text la decor și costume. Cei timizi au prins curaj, iar cei talentați s-au afirmat. „A fost mai mult decât un proiect, a fost un pas spre încredere și exprimare”, declară echipa.

3. Echipa „GalaxIQ” – Liceul „Jacques M. Elias”, Sascut, Bacău
„În fiecare suflet e un colț de galaxie, plin de culoare, vise, speranțe și lumini ce călătoresc. Iar asta este EXTRAORDINAR”.
Într-o comunitate cu multe provocări, 10 adolescenți au fost încurajați să-și spună povestea prin desen, scris și voce. Cu sprijin și ateliere dedicate, au învățat să se exprime și să își regăsească echilibrul. Nu notele i-au definit, ci curajul de a transforma vulnerabilitatea într-o forță reală.

4. Echipa „Zâmbește și Povestește” – Școala Gimnazială „Emil Isac”, Cluj-Napoca
„EXTRAORDINAR e atunci când un copil nu mai scrie pentru notă, ci pentru că are ceva de spus”.
La Emil Isac, copiii au creat o carte digitală în care și-au pus gândurile, visurile și emoțiile. Au scris, au ilustrat și s-au descoperit pe ei înșiși în proces. „A fost mai mult decât un exercițiu de scriere, a fost un act de curaj și exprimare liberă”.

5. Echipa EXTRAORDINARĂ – Școala Gimnazială Nr. 113, București
„E ușor să plantezi flori. Mai greu – dar infinit mai frumos – e când copiii prind rădăcini în propria lor încredere”.
La Școala 113, copiii au creat Laboratorul EXTRA 113, un spațiu creativ cu grădini verticale și panouri informative gândite chiar de ei. Au planificat, au colaborat cu specialiști și au transformat ideile în proiecte reale care vor rămâne. Dincolo de plante, au cultivat încredere, curaj și nevoia de a fi ascultați într-o școală din mijlocul orașului.

6. Echipa „12 nuanțe ale prieteniei” – Școala Gimnazială Nr. 1, Vlădești, Vâlcea
„Când un copil învață să-și spună povestea, lumea nu mai e la fel”.
Copiii au lansat un podcast, au filmat, au editat și au ajuns să aibă un video viral pe TikTok. Au ales temele, au folosit tehnologia și, mai ales, vocea lor, reușind să atragă atenția comunității. Au obținut vizibilitate, sprijin și încredere.

7. Echipa „Dincolo de munți” – Școala Gimnazială „Mircea Luca”, Băișoara, Cluj
„Într-o revistă făcută de copii, fiecare cuvânt spune ceva mai mare: «eu contez»”.
La Băișoara, copiii au învățat că scrisul înseamnă mai mult decât cuvinte, e despre curaj și idei spuse cu voce tare. Au creat o redacție proprie, au devenit jurnaliști, ilustratori și editori, au făcut interviuri și sondaje. Prin revista lor, și-au făcut vocea auzită în școală și în comunitate.

8. Echipa „Lupii Naradieni” – Liceul „Prof. Mihai Dumitriu”, Valea Lupului, Iași
„Uneori, cel mai EXTRAORDINAR dar pe care i-l poți oferi unui copil nu e o întrebare, ci tăcerea în care să-și audă propria voce”.
Elevii de la Valea Lupului au creat o bibliotecă digitală interactivă, unde fiecare voce a contat. Au cercetat, au dezbătut și au produs conținut original, devenind autori. Prin artă, știință și jurnalism, au învățat să gândească liber și să-și exprime ideile. 

9. Echipa EXTRAORDINARĂ – Școala Profesională Răscruci, Cluj
„Când un copil crește o plantă și o idee în același timp, știi că e ceva cu adevărat EXTRAORDINAR în joc”.
La Cluj, copiii au creat o mini-seră și un târg cu produse proprii, învățând prin practică și colaborare. Au cultivat legume, au făcut afișe, obiecte și povești. Totul a pornit din curiozitate și s-a transformat în încredere și inițiativă.

10. Echipa EXTRAORDINARĂ – Școala Gimnazială Nr. 1, Văculești, Botoșani
„EXTRAORDINAR nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă curajul unui copil de a spune: și eu pot.”
Ultima echipă, dar nu cea din urmă, a fost încurajată să creeze liber. Au realizat o platformă digitală a școlii și un vlog plin de artă, muzică și idei proprii. Au filmat, au desenat, au dansat și s-au susținut unii pe alții. Într-un loc în care nu se simțeau deseori ascultați, proiectul le-a oferit un spațiu în care să fie auziți și apreciați.

Între aceste prezentări, a avut loc un moment imersiv despre fazele și evoluția dinozaurilor din era mezozoică. Proiecțiile erau peste tot în jur, pe pereții din față, din spate și pe tavan. Copiii s-au arătat fascinați.

Gala de premiere

Trei echipe au fost desemnate câștigătoare în cadrul galei, iar una a primit un premiu special. Fiecare nume rostit a fost însoțit de aplauze, lacrimi de bucurie și îmbrățișări sincere, semn că, dincolo de trofee, fiecare copil s-a simțit cu adevărat văzut și valorizat.

Premiul III, în valoare de 4.000 de euro, a revenit Școlii Profesionale din Răscruci, județul Cluj. Locul II, cu un premiu de 5.000 de euro, a fost câștigat de elevii de la Școala Gimnazială „Laurențiu Fulga” din satul Fulga de Sus, iar marele premiu în valoare de 6.000 de euro, locul I, a fost obținut de adolescenții de la Liceul „Jacques M. Elias” din Sascut, județul Bacău. 

„Visul meu se află aici, în camera asta, am visat cândva că mulți dintre copiii din România, dacă nu toți, o să aibă acces la resursele de care au nevoie și la oamenii vor să îi sprijine, pentru a-i ajuta să-și îndeplinească visurile. Orice potențial și orice simțiți voi că puteți deveni, așa e, veți deveni, dacă vă doriți suficient de mult”, a afirmat Andra Munteanu, fondatoare Narada. 

Le-a mai spus și că începuturile nu sunt niciodată ușoare și a comparat propriul drum cu poveștile din basme, în care personaje ca Prâslea sau Harap-Alb trebuie să treacă prin numeroase încercări, până să ajungă eroi. I-a încurajat să creadă cu tărie în ceea ce își doresc să devină și le-a transmis un mesaj clar: visurile pot fi îndeplinite, dar au nevoie de planificare, disciplină și muncă susținută.

Irina Vasile, director de programe, a urcat și ea pe scenă, aplaudată de zecile de copii care au crescut sub îndrumarea sa în ultimele luni. „Știu că aveți planuri, am auzit eu, chiar și mai devreme în pauză, și asta mă bucură enorm. Ați făcut o treabă minunată, ați crescut în 6 luni cât n-au crescut alții în ani și continuați să faceți asta”.

Aurelia Dascălu, mentor și susținător a elevilor de la Liceul „Jacques M. Elias” din Sascut, județul Bacău, a povestit pentru Libertatea cum a început colaborarea cu Narada încă din perioada pandemiei, când organizația a lansat un portal de alertă prin care școala a fost dotată cu o tablă interactivă și 24 de telefoane pentru elevi, necesare pentru desfășurarea cursurilor online. 

„E greu de elaborat să spun ce a însemnat pentru mine acest proiect, pentru că totul a decurs într-un mod în care m-a dat pe mine peste cap, ca adult, și care nu putea fi prevăzut. A fost extraordinar să vedem copiii cu ce idei vin, ce au ei în mintea lor, și asta ne-a uimit în fiecare zi. Ne-a uimit capacitatea lor de a se organiza, de a-și organiza timpul, în așa fel încât să lucreze în fiecare zi, cum spunem noi, la laboratorul de creativitate. A fost o călătorie pentru care e greu să trasez un parcurs și să spun care sunt limitele. Au avut capacitatea să respecte regulile și să creeze acest drum pe care noi vrem să-l menținem și după ce acești elevi termină liceul, să păstrăm această stare de spirit în care ei progresează”, a declarat plină de emoții doamna profesor Aurelia Dascălu.

Întrebată cum a fost să facă parte din proiectul Narada, Sabina, în vârstă de 12 ani, de la Liceul „Prof. Mihai Dumitriu” din Valea Lupului, Iași, a spus că a fost o experiență minunată, pentru că a întâlnit noi colegi cu care va reuși să lege prietenii frumoase pe viitor. 

În plus, această experiență i-a ajutat, spune ea, să-și dezvolte vocabularul și să treacă peste emoții când vine vorba de vorbit în public. „Am venit cu idei noi pentru școala noastră, pentru fiecare proiect am avut o idee fiecare, iar în cazul în care un copil nu avea o idee suficient de bună, încercam să îl ajutăm cu ceva astfel încât niciun coleg să nu fie dezavantajat, viziunea rămânând aceeași. Această experiență ne-a ajutat foarte mult cu vocabularul, cu exprimarea în public și cu dezvoltarea personală.”

Proiecte viitoare ale echipei Narada

Andra Munteanu, fondatoare Narada, a povestit și ea pentru Libertatea despre începuturile organizației și despre direcțiile strategice pentru anii următori. 

„Narada a apărut chiar în 2020, în plină pandemie, așadar, primele noastre eforturi au fost să aducem tehnologia în casele și școlile copiilor, astfel încât să îi reconectăm la educație”. 

A subliniat apoi contrastul dintre nevoile urgente de atunci și cele actuale: „Este acest paradox foarte interesant, pentru că acum, uitându-ne la viitor, ce urmează să facem, dacă la început ne-am ocupat cu lipsurile copiilor pentru că nu aveau acces la tehnologie, acum trebuie să ne ocupăm de lipsurile copiilor pentru că au prea mult acces la tehnologie.”

A explicat și care sunt cele trei direcții-cheie în care Narada va investi: „E mai greu să formezi gândire critică, să-ți controlezi emoțiile, să ai reziliență, iar cu aceste 3 metaabilități, odată ce capeți reziliența, gândirea critică și reglarea emoțională, poți să creezi multe alte abilități pentru viitorul tău”. 

Următorii trei ani de activitate vor fi dedicați unor intervenții comportamentale în 50 de școli din România, menite să testeze și să valideze „formule de succes” replicabile în sistemul educațional. 

„Prin această formulă, pe care vor avea șansa să o aplice și ei copiilor, vor face din ei niște adulți care să știe cum să-și controleze emoțiile, care să știe cum să deosebească adevărul de fals și să își seteze obiective pe termen lung și să se țină de ele”, a menționat Andra Munteanu.

În cinci ani de activitate, Narada a demonstrat că schimbarea în educație este posibilă. Peste 850.000 de copii vulnerabili au avut acces la școală, iar peste 500 de școli au fost reabilitate și dotate prin intervențiile organizației. Numai în 2024 au fost investite peste 3 milioane de lei, s-au rezolvat 162 de urgențe educaționale prin platforma HartaEdu.ro, aproape 45.000 de elevi au fost sprijiniți direct, iar 60 de școli au primit sprijin concret pentru a crea spații sigure și accesibile pentru învățare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro