Nerăbdarea lui Radu Mazăre. Cum a ratat fostul edil prima cerere de liberare condiționată și cât mai trebuie să stea în pușcărie

În vârstă de 55 de ani, Radu Mazăre nu poate beneficia de liberarea condiționată la executarea a jumătate din pedeapsă, de care se bucură deținuții de peste 60 de ani. Când fostul edil al Constanței își va fi executat fracția obligatorie prevăzută de lege, adică peste un an, judecătorii vor analiza problema achitării prejudiciului. Într-un dosar civil trimis recent spre rejudecare, Primăria Constanța încearcă să recupereze de la Radu Mazăre 2,8 milioane de dolari, prejudiciul din „dosarul retrocedărilor”.

Judecătoria Sectorului 4 a respins pe data de 17 aprilie 2024 prima cerere de liberare condiționată făcută de Radu Mazăre, condamnat definitiv la 9 ani de pușcărie, după contopirea pedepselor din „dosarul retrocedărilor” și din „dosarul Polaris”.

În minuta hotărârii, judecătorul i-a respins lui Radu Mazăre cererea de liberare cu referire la dispozițiile vechiului Cod penal, care condiționează punerea în libertate de ispășirea a 2/3 din pedeapsă:

• „În baza art. 587 alin. (2) C. proc. pen. (n.r. – când instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea liberării condiționate), raportat la art. 59 C. pen. din 1969 (n.r. – obligativitatea executării a 2/3 din pedeapsă) cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. (n.r. – legea mai favorabilă) respinge cererea de liberare condiţionată formulată de petentul-condamnat Mazăre Radu Ștefan, în prezent deţinut în Penitenciarul București-Jilava, ca neîntemeiată”, se arată în minuta Judecătoriei Sectorului 1. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Un an și o lună până la o nouă cerere

Radu Mazăre a început executarea pedepsei pe data de 20 mai 2019, atunci când a fost adus în țară din Madagascar, acolo unde fugise înainte de finalizarea procesului. 

Fostul edil al Constanței își va ispăși pedeapsa la termen pe data de 22 mai 2028, cu două luni înainte de a împlini vârsta de 60 de ani. Astfel, Radu Mazăre nu poate beneficia de prevederile liberării condiționate la 1/2 din pedeapsă, deoarece nu este suficient de bătrân. Acesta va sărbători a 56-a aniversare la Penitenciarul Jilava, pe data de 5 iulie 2024.

Până sâmbătă, 20 aprilie 2024, Radu Mazăre a executat efectiv 1.796 de zile de pușcărie, din totalul de 3.289 din condamnare.

Pentru a intra automat în Comisia de liberări condiționate, fostul edil al Constanței trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, adică 2.192 de zile. Data la care această fracție va fi îndeplinită este 21 mai 2025.

Asta înseamnă că Radu Mazăre mai are de așteptat 396 de zile, adică un an și o lună. Totuși, termenul ar putea fi devansat, după ce lui Radu Mazăre i se vor socoti zilele câștigate prin muncă, precum și cele socotite în baza legii recursului compensatoriu, pentru că a stat în condiții improprii. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

De ce i se aplică dispozițiile vechiului Cod penal

În cazul lui Radu Mazăre, judecătorii au aplicat în 2019 dispozițiile vechiului Cod penal, deoarece acestea erau incidente la momentul săvârșirii faptelor, adică perioada 2002-2005 pentru „dosarul retrocedării plajelor” și 2006-2009 pentru „dosarul Polaris”.

Reamintim că Radu Mazăre s-a ales cu o pedeapsă de 9 ani de pușcărie, rezultată din contopirea a două condamnări: 

• 5 ani de închisoare în „dosarul Polaris”, pentru luare de mită și conflict de interese, decizie definitivă pronunțată pe 3 februarie 2022 de Înalta Curte. Instanța supremă i-a confiscat lui Mazăre 3,4 milioane de lei.
• 9 ani de închisoare în „dosarul retrocedărilor”, pentru abuz în serviciu în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat, pronunțată pe 7 februarie 2019 de Înalta Curte. Prejudiciul: 114 milioane de euro.

Hotărârea de contopire a celor două pedepse a fost pronunțată pe data de 23 martie 2023 de Tribunalul București, rămasă definitivă prin decizia Curții de Apel București din data de 29 iunie 2023.

Legea mai favorabilă îl iartă pe fostul edil de plata prejudiciului

Potrivit normelor în vigoare, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

În cazul cererii de liberare condiționată formulate de Radu Mazăre, diferența dintre dispozițiile vechiului Cod penal și cele ale noului Cod penal este una semnificativă din punctul de vedere al achitării obligațiilor civile sau al prejudiciului.

Pe lângă executarea a 2/3 din pedeapsă în cazul în care deținutul nu a împlinit vârsta de 60 de ani, iar condamnarea nu e mai mare de 10 ani, noul Cod penal prevede următoarele obligații, pe care Radu Mazăre trebuie să le îndeplinească:

• Cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
• Cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
• Instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

În schimb, dispozițiile vechiului Cod penal prevedeau pentru Radu Mazăre doar să fie „stăruitor în muncă, disciplinat şi să dea dovezi temeinice de îndreptare”, fără a menționa nimic despre prejudiciu.

Situația despăgubirilor din „dosarul retrocedărilor” 

În civil, dreptul la acțiune se prescrie la 3 ani de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel responsabil pentru ea. 

În cazul lui Radu Mazăre și al lui Nicușor Constantinescu, paguba a fost produsă chiar de ei, pe vremea când erau fie la șefia Primăriei, fie la cea a Consiliului Județean.

Tribunalul Constanța a reținut că termenul de prescripție n-ar putea curge de la data producerii pagubei – câtă vreme pârâții erau în funcții -, deci Primăria trebuia să-i acționeze în civil pe Radu Mazăre și pe Nicușor Constantinescu imediat ce aceștia și-au pierdut fotoliile, adică din 2015. 

În schimb, Curtea de Apel Constanța arăta că niciunul dintre cei doi nu putea fi tras la răspundere civilă cu privire la retrocedări, atâta vreme cât instanțele nu soluționaseră definitiv dosarul penal în care atât Mazăre, cât și Constantinescu au fost condamnați în 2019 pentru fapte de corupție, la 9 ani, respectiv 5 ani de închisoare. 

Pe data de 6 februarie 2024, Înalta Curte a restituit spre rejudecare la Curtea de Apel Constanța dosarul civil în care Primăria Constanța cere despăgubiri de 2,8 milioane de dolari de la fostul edil Radu Mazăre, de la fostul șef al Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, și de la alți 7 condamnați din „dosarul retrocedărilor” de pe litoral.

Condamnările lui Mazăre

Fostul primar din Constanţa Radu Mazăre a fost condamnat, în februarie 2020, la cinci ani de închisoare pentru luare de mită în „dosarul Polaris”. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi Gabriel Strutinsky, pentru complicitate la luare de mită.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006-2009, fostul primar al Constanței, ajutat de Strutinsky, a solicitat peste două milioane de euro, din care a primit aproximativ un milion de euro şi aproape 2,5 milioane de lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, pentru a le facilita emiterea documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.

Pe data de 8.02.2019, pe vremea când încă se afla în Madagascar, Radu Mazăre a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa.

Procurorii anticorupţie precizează că, prin acțiunile lui Mazăre și ale celorlalți inculpați (funcționari și oameni de afaceri), au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, „adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro, dintre care 77,77 de milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro, prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

În mod curios, nici statul român, nici autoritățile locale nu s-au constituit părți civile în „dosarul retrocedărilor”. Instanța a anulat împroprietăririle din „epoca” lui Radu Mazăre și a dispus restabilirea situației anterioare.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro