New York Times în România, despre criza cerealelor ucrainene: „Fermierii, prinşi între solidaritatea cu Ucraina şi propria supravieţuire”

Robert Vieru, un fermier român care deţine, în prezent, 500 de tone de grâu şi 250 de tone de seminţe de floarea-soarelui, alege să îşi păstreze marfa în hambare ca urmare a preţurilor mici cu care produsele sale se vând în această perioadă. Cazul său este doar unul dintre exemplele date de jurnaliştii de la New York Times pentru a arăta efectul pe care exportul cerealelor din Ucraina îl are pentru fermierii români.

„O supraofertă de cereale şi alte produse ucrainene aproape a înjumătăţit valoarea rezultatului muncii domnului Vieru şi i-a lăsat pe fermierii din Europa Centrală şi de Est prinşi între solidaritatea cu Ucraina şi propria supravieţuire”, scrie New York Times într-un amplu articol despre impactul preţurilor scăzute ale alimentelor ieftine din Ucraina.

De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, exporturile ucrainene de cereale au fost grav perturbate. Timp de peste patru luni, navele militare ruse au blocat porturile ucrainene din Marea Neagră. Întreruperea a generat temeri că, izolate de grânarul Ucrainei, locuitorii țărilor din Africa, Orientul Mijlociu și unele părți ale Asiei ar putea muri de foame.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Soluțiile pentru ajutorarea Ucrainei

Astfel, pentru a ocoli rutele maritime blocate, Europa a conceput un program elaborat pentru a crea căi alternative din Ucraina, implicând drumuri, barje și trenuri din Delta Dunării, arată New York Times. 

La 22 iulie 2022, Organizația Națiunilor Unite și Turcia au intermediat un acord privind deschiderea unui coridor umanitar maritim sigur în Marea Neagră. Acest acord a fost reînnoit în noiembrie 2022 pentru încă 120 de zile, expirând la 18 mai. 

Potrivit datelor europene, aproape 49% din încărcătură a fost porumb, cereala cea mai afectată de blocajele din silozurile de cereale ucrainene de la începutul războiului (75% din cele 20 de milioane de tone de cereale depozitate). 28% din totalul exporturilor e reprezentat de grâu, 11% – de produse din floarea-soarelui, iar 12% constituie alte exporturi.

Criza actuală a izbucnit însă după ce cerealele din Ucraina au inundat piețele din UE care trebuiau să fie doar rute de tranzit către Africa şi Orientul Mijlociu, afectând astfel fermierii locali. Aceștia s-au trezit excluși din nodurile de transport și incapabili să concureze cu livrările din Ucraina, fără restricțiile costisitoare și cerințele de control al calității impuse de Uniunea Europeană.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Consecințele

Consecinţa, potrivit jurnaliştilor de la New York Times, este că efortul UE de a ajuta Ucraina să-şi exporte recolta s-a transformat într-o sursă de divizare politică şi de suferinţă economică în fostele ţări comuniste din estul Europei: România, Polonia, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria. Astfel, în ultima săptămână, au fost interzise temporar importurile de cereale din Ucraina în patru dintre acestea – Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Slovacia. România a fost singura ţară care a anunţat că nu se aliniază acestei măsuri, însă și aici importurile vor fi interzise, printr-o decizie a Comisiei Europene. 

Bogdan Dediu, proprietarul unei ferme de familie aflate pe malul Dunării, în judeţul Galaţi, este alt fermier intervievat de jurnaliştii americani. Acesta a reuşit să-şi vândă culturile la scurt timp după recolta de anul trecut, chiar înainte ca preţurile să scadă în spirală. „Bineînţeles că vrem să ajutăm Ucraina. Dar avem şi noi familii şi copii de întreţinut”, le-a spus Bodgan Dediu jurnaliştilor.

Disperarea fermierilor

În Portul Galaţi, fluxul cerealelor ucrainene a crescut anul trecut de peste 90 de ori faţă de 2021. De acolo, cea mai mare parte a grâului din Est ar fi trebuit transportată cu barje pe căi navigabile până în Portul Constanţa, de unde ar fi trebuit să meargă în Africa şi în alte regiuni. O parte din marfă a intrat însă şi pe piaţa internă a României.  

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Ca urmare a preţurilor scăzute ale cerealelor ucrainene şi a costurilor mari de transport, fermierii din România au pierdut, din februarie 2022, 3,5 miliarde de euro, susţine Florin Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor din România. Potrivit acestuia, din grânele desemnate pentru tranzit prin România o jumătate a rămas în ţară. 

Potrivit New York Times, acest context i-a făcut pe politicienii naţionalişti români, „ajutaţi de conturi de social media simpatizante şi, după unii, controlate de Moscova, să stârnească un scandal la începutul acestui an, după ce Ucraina a anunţat că a dragat unilateral canalul Bîstroe, la gura de vărsare a Dunării, pentru a-l face navigabil pentru navele care transportă cereale”: 

În acest context Comisia Europeană a oferit 100 de milioane de euro, pentru a-i despăgubi pe fermierii din cele cinci state. Totuşi, în condițiile în care sezonul de însămânțare a floarea-soarelui și a porumbului din acest an este pe cale să înceapă, iar o mare parte din recolta de anul trecut este încă nevândută, fermierii devin disperați. Dacă stocarea unor cantităţi mari de cereale nevândute nu a pus probleme serioase în timpul iernii, acest lucru se va schimba curând, când temperaturile vor creşte şi vor spori insectele. 

Urmărește-ne pe Google News