„Azi (n. red. – duminică), conform programului iniţial, expoziţia urma să se închidă, iar de mâine (n. red. – luni) trebuia să înceapă procesul de expertizare, preluare şi împachetare a pieselor. În această dimineaţă, specialişti arheologi şi conservatori s-au deplasat în Olanda şi vor face toate demersurile pentru a consemna dacă cumva s-au întâmplat modificări ale stării de conservare şi ale integrităţii pieselor în acest interval în care au fost expuse”, a spus directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
În plus, conform protocolului, obiectele implicate în expoziții naționale sau internaționale beneficiază de serviciile Jandarmeriei care le însoțește la cala aeronavei cu care urmează să fie transportate. Ulterior, curierii însoțesc piesele, având un mandat special.
„Curierii stau lângă bunuri până când ele ajung în depozite securizate”, a mai adăugat Ernest Oberlander-Târnoveanu.
Totodată, au fost luate măsuri de siguranță la Muzeul Drents din Olanda. Conform directorului MNIR, sistemul de securitate a fost inspectat în mai multe rânduri, iar paza a fost întărită, precizând și că instituția dispune de cele mai moderne dotări pentru a asigura securitatea pieselor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5c6e9e989eab9747631faefae85d9732.jpg)
Video: Momentul în care hoții au aruncat în aer o secțiune a zidului muzeului
„Figura existenţa unui post de control 24 din 24”
La rândul său, directorul muzeului a subliniat că legile naționale și cele ale mai multor state europene autorizează împrumuturi temporare destinate organizării de expoziții.
„Este o practică curentă, există reguli general cunoscute, dar orice expoziţie, orice transport se face în condiţiile prevăzute de lege, iar în cazul nostru există Legea patrimoniului cultural naţional 189/2000, care precizează modalităţile în care se face acest transport şi, de asemenea, există un set de norme privitoare la exportul temporar şi care sunt paşii pentru ca acest export să fie realizat în condiţii legale. De altfel, există un sistem întreg de filtre care verifică legalitatea şi conformitatea documentelor. Niciun cui nu poate să iasă din muzeu fără respectarea acestor norme şi fără să fie asigurat, chiar dacă îl ducem până la Ploieşti”, a mai punctat Oberlander-Târnoveanu.
Având în vedere că Muzeul Drents nu era păzit la momentul jafului, directorul MNIR a fost întrebat și dacă este o practică obișnuită ca paza să fie asigurată și de oameni.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b7834c28c4a14f1b7912c74aadde3be9.jpg)
„Vă asigur că figura existenţa unui post de control 24 din 24. Figurează în contractul semnat existenţa pazei umane. De asemenea, tot în contract au fost introduse cerinţe speciale ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele deosebite erau în vitrine speciale”, a răspuns Ernest Oberlander-Târnoveanu.
Ce spune Cătălin Predoiu despre jaful de la Muzeul Drents
Declarații pe marginea acestui subiect au fost făcute și de Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
Predoiu a precizat că „absolut toată lumea este extrem de preocupată şi interesată” și a ținut să puncteze că „poliţistul român e la datorie cum a fost întotdeauna”.
În plus, ministrul Afacerilor Interne a mai adăugat și că ține legătura cu oamenii legii din Olanda, cu autoritățile europene, dar și cu Interpol și Europol.
Fiind întrebat dacă autoritățile din Olanda au suspecți în cazul jafului, Predoiu a afirmat: „Nu pot face astfel de comentarii fie şi pentru simplul motiv că aş pune în pericol orice pistă de investigat. Se comunică permanent între Poliţia Română şi Poliţia Olandeză, se comunică în sensul că se cooperează, se lucrează încă de la primele ore după comiterea infracţiunii. (…) Se face schimb de informaţii, se face schimb de opinii, se lucrează împreună. Din punct de vedere operativ, cu privire la detaliile acestui caz, chiar şi dacă le-aş şti nu aş putea să le comunic. Nu ar fi corect faţă de anchetă”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b6787f5769af31f6fa2059ae953be8b8.jpg)
Cu doar o zi înainte ca tezaurul să revină acasă, Muzeul Drents din Olanda a fost sâmbătă dimineața, 25 ianuarie, ținta unui jaf în urma căruia trei brățări dacice și coiful de la Coțofenești au dispărut.
Comorile dacice furate se numărau printre cele peste 700 de artefacte prețioase expuse la Muzeul Drents din Assen, Olanda.
Muzeul nu era păzit la momentul incidentului, iar întreaga „operațiune” s-a petrecut în trei minute, spun autoritățile olandeze. Conform informațiilor oferite de conducerea Muzeului Drents și de autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Mirciulica • 26.01.2025, 16:24
Da, afirmația din titlu este adevărată - are cele mai moderne dotări de paza și securitate. Și este atât de adevărată, cat poate demonstra acest lucru exact jaful ca-n filme produs din incompetenta autorităților olandeze. Acestea au lăsat un tezaur unic in istoria noastra, la îndemână hoților. In plus, le vom proba incompetenta inca odată, când vom vedea că nu sunt in stare sa prindă hoții. De vina sunt și autoritățile române care au dat pe mâna unor terchea-berchea, un tezaur pe care nicio asigurare nu-l readuce. Chiar daca exponatele sunt ( au fost ) în realitate copii ( așa cum este indicat la astfel de artefacte incomensurabil de valoroase ), incapacitatea tuturor celor implicati este dramatică. Să lași astfel de exponate supravegheate doar de sisteme electronice, legate la dispeceratul poliției locale, care intervine când hoții sunt deja plecați, este de o inconștienta fara seamănă.

dandrake • 26.01.2025, 16:23
Bai frate,ce cauta springarul ala de madalin voicu la discutii?...ala-i sigur implicat in furt...minoritarul "dirijor" si-a trimis stolu' la pont...dupa ce si-a furat fratii de culoare vrea sa-i recompenseze...marsh ciocanitoare!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_bdb8aa688f9594d1883724f7c5b83c99.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_38b820998ed12974b30b56880eb11cf3.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a2bad3e7269f1057ba424799f89509cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_558f1eda72f254b52e299b032bb4f21a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3f0cb0e2d9eab9e74d568bd5e4099da3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_fe8363acb5eefa8435ce43ee2a8d8e67.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_6b632de5636650661615b2b76fa5c7c4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5d1e3361c989b00593fe24d6384b4cec.jpg)