Noile evaluări ale serviciilor secrete americane asupra programului nuclear iranian contrazic optimismul afișat de Casa Albă

Evaluările în privinţa programului nuclear al regimului de la Teheran rămân în mare parte neschimbate chiar şi după două luni de la declanșarea operațiunii Epic Fury, pe 28 februarie, despre care preşedintele american Donald Trump spune că a lansat-o în parte pentru a împiedica Republica Islamică Iran să se înarmeze cu bombe nucleare.

Operațiunea Epic Fury s-a concentrat pe ţinte militare convenţionale, dar Israelul a lovit totodată o serie de instalaţii nucleare importante. Totuşi, termenul neschimbat indică faptul că împiedicarea semnificativă a programului nuclear al Teheranului ar putea necesita distrugerea sau eliminarea stocului rămas de uraniu puternic îmbogăţit al Republicii Islamice Iran.

Războiul a intrat într-o perioadă de așteptare de la armistițiul convenit de SUA şi Iran pe 7 aprilie pentru a urmări încheierea unui acord de pace. Tensiunile rămân însă ridicate, deoarece cererile ambelor părţi nu se apropie de un consens. Iranul a blocat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, declanşând o criză energetică globală, în timp ce SUA au blocat porturile iraniene pentru a presa Teheranul să cedeze și să-i accepte condițiile de pace.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat public că SUA urmăresc să se asigure că Iranul nu va obține arme nucleare.

Iranul ar putea fabrica o bombă nucleară în cel mult un an

Înainte de războiul de 12 zile din iunie anul trecut, agenţiile de informaţii americane ajunseseră la concluzia că Iranul ar putea produce o bombă nucleară în trei până la şase luni. În urma atacurilor din 22 iunie 2025, care au lovit complexele nucleare de la Natanz, Fordow şi Isfahan, estimările serviciilor americane de informaţii amânau deznodământul la nouă luni până la un an.

Atacurile din cadrul operațiunii Midnight Hammer au distrus sau avariat grav cele trei uzine de îmbogăţire a uraniului despre care se ştie că funcţionau la momentul respectiv. Însă agenţia de supraveghere nucleară a ONU nu a reuşit să verifice unde se află aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogăţit până la 60%. Aceasta consideră că jumătate din cantitate ar fi depozitată într-un complex de tuneluri subterane la Centrul de Cercetare Nucleară din Isfahan, dar informația nu este confirmată deocamdată din cauza refuzului Teheranului de a permite inspecțiile.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) estimează că stocul total de uraniu puternic îmbogăţit ar fi suficient pentru zece bombe, dacă ar fi îmbogăţit în continuare.

„În timp ce operaţiunea Midnight Hammer a distrus instalaţiile nucleare ale Iranului, operaţiunea Epic Fury a valorificat acest succes prin decimarea bazei industriale de apărare a Iranului, pe care aceasta o folosea odată ca scut protector în eforturile sale de a obţine o armă nucleară”, a susținut purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales.

„Preşedintele Trump a afirmat de mult timp că Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară – şi nu blufează”, a subliniat ea.

Oprirea programului nuclear al regimului de la Teheran, un obiectiv-cheie al administrației Trump

Oficialii americani, inclusiv Trump, menţionează în mod frecvent că un obiectiv-cheie al războiului este eliminarea programului nuclear al Iranului.

„Iranului nu i se poate permite niciodată să obţină o armă nucleară. Acesta este obiectivul acestei operaţiuni”, a scris vicepreşedintele JD Vance pe X pe 2 martie.

Estimarea neschimbată a timpului necesar Iranului pentru a construi o astfel de armă reflectă, în parte, obiectivul ultimei campanii militare a SUA şi a Israelului, spun sursele citate de Reuters.

În timp ce Israelul a lovit ţinte legate de programul nuclear, inclusiv o instalaţie de prelucrare a uraniului, atacurile SUA s-au concentrat pe capacităţile militare convenţionale, conducerea Iranului şi baza sa militar-industrială.

Estimările neschimbate pot fi explicate, de asemenea, prin lipsa unor ţinte nucleare majore care pot fi distruse uşor şi în siguranţă în urma acţiunii militare din iunie, afirmă unii analiști.

Teheranul își ascunde uraniul îmbogățit

Eric Brewer, un fost analist senior al serviciilor americane de informaţii, care a condus evaluările programului nuclear al Iranului, a spus că nu este surprinzător faptul că evaluările nu s-au schimbat, deoarece recentele lovituri americane nu au acordat prioritate ţintelor legate de programul nuclear.

„Din câte ştim, Iranul încă deţine toate materialele sale nucleare”, a spus Brewer, vicepreşedinte al programului de studiu al materialelor nucleare din cadrul grupului de reflecţie privind controlul armamentelor Nuclear Threat Initiative. „Acele materiale se află probabil în situri subterane îngropate adânc, unde muniţiile americane nu pot pătrunde”, a adăugat el.

În ultimele săptămâni, oficialii americani au luat în considerare operaţiuni periculoase, care ar împiedica în mod semnificativ eforturile nucleare ale Iranului. Aceste opţiuni includ raiduri terestre pentru recuperarea uraniului puternic îmbogăţit despre care se crede că e depozitat în complexul de tuneluri de la Isfahan.

Iranul a negat în repetate rânduri că ar urmări să obțină arme nucleare.

Impactul asasinării unor oameni de știință

Evaluarea precisă a capacităţii nucleare a Iranului este dificilă, chiar şi pentru cele mai importante servicii de informaţii din lume, notează experţii.

Agenţiile americane de informaţii au studiat în mod independent programul nuclear al Iranului. Deşi sursele au descris un consens larg cu privire la capacitatea Iranului de a construi o armă nucleară, există şi evaluări divergente.

Este posibil ca ambiţiile nucleare ale Iranului să fi suferit un regres mai mare decât sugerează estimările. Unii oficiali, printre care secretarul de stat Marco Rubio, au susţinut că atacurile SUA asupra sistemelor de apărare aeriană iraniene au redus ameninţarea nucleară prin diminuarea capacităţii Iranului de a-şi apăra siturile nucleare în cazul în care ar decide să accelereze procesul de înarmare.

Există, de asemenea, impactul asasinatelor comise de Israel asupra principalilor oameni de ştiinţă iranieni în domeniul nuclear.

David Albright, fost inspector nuclear al ONU, care conduce Institutul pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, afirmă că aceste asasinate au adăugat o incertitudine semnificativă asupra capacităţii regimului de la Teheran de a construi o bombă care să funcţioneze conform planului. „Cred că toată lumea este de acord că ştiinţa nu poate fi bombardată, dar know-how-ul poate fi cu siguranţă distrus”, a comentat fostul inspector nuclear al ONU.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE