Noua metodă de fraudă prin care românii sunt convinși să își retragă toți banii din conturi. Cum procedează escrocii

Cum funcționează schema

Totul începe cu un apel telefonic. Infractorul pretinde că este polițist sau reprezentant al unei instituții oficiale și susține că identitatea victimei a fost compromisă într-o fraudă financiară, relatează Oficiul de Știri.

Uneori, aceștia afirmă că pe numele victimei au fost contractate credite sau efectuate tranzacții suspecte. Alteori, amenință cu pierderea banilor din cont dacă nu se urmează imediat anumite instrucțiuni.

Pentru a câștiga încrederea victimei, escrocii trimit documente falsificate prin WhatsApp, folosind antetul și sigla unor instituții publice. Scopul este să creeze panică și să forțeze victimele să acționeze impulsiv.

Escrocii combină tehnici de inginerie socială

Specialiștii în securitate cibernetică explică faptul că această metodă combină mai multe tehnici de inginerie socială. Spre deosebire de metodele clasice, ei nu cer bani imediat, ci construiesc un scenariu logic și aparent credibil.

Victima este convinsă că retragerea economiilor nu doar că este sigură, ci chiar necesară pentru a preveni un risc mai mare. Acest sentiment este amplificat prin presiuni psihologice, precum folosirea unor termeni juridici sau insistarea asupra urgenței.

Exemple recente care arată impactul escrocheriei

O femeie din București a fost convinsă că identitatea ei ar fi fost folosită pentru contractarea unui credit de valoare mare. Sub presiunea escrocilor, ea și-a retras toate economiile din cont și le-a predat unui necunoscut într-un parc din sectorul 2.

Abia după alte solicitări de bani, femeia a realizat că este victima unei fraude. Aceasta a apelat imediat numărul unic de urgență 112, iar polițiștii au organizat o acțiune în urma căreia tânărul venit să ridice banii a fost prins în flagrant delict.

O pensionară din Cluj a pierdut peste 245.000 de lei

O pensionară de 73 de ani din județul Cluj a fost victima unei escrocherii de amploare, pierzând economii de peste 245.000 de lei în urma unei înșelăciuni comise de persoane care s-au dat drept reprezentanți ai statului. Polițiștii au reușit să împiedice o a doua tentativă de fraudă și au reținut un suspect. Potrivit Refleqtmedia.ro, ancheta continuă pentru identificarea întregii rețele implicate.

Conform Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, femeia a fost contactată telefonic de indivizi care s-au prezentat ca fiind angajați ai structurilor de combatere a criminalității și ai Băncii Naționale a României. Aceștia au susținut că pe numele ei au fost contractate credite frauduloase și i-au spus că este victima unui furt de identitate.

Pentru a-și „proteja” economiile, aceștia au convins-o să transfere banii într-un așa-zis „cont securizat” al BNR. Întreaga comunicare s-a desfășurat telefonic, iar escrocii au menținut legătura cu victima pe tot parcursul schemei lor elaborate.

Sub presiunea escrocilor, femeia a retras 100.000 de lei și 29.550 de euro din două bănci din Cluj-Napoca. Sumele i-au fost predate unei persoane necunoscute într-un parc din oraș, utilizând o parolă stabilită anterior de cei care orchestrau înșelătoria. Refleqtmedia.ro menționează că escrocii au revenit ulterior, solicitând o nouă sumă de 50.000 de lei pentru „blocarea altor credite frauduloase”.

Realizând că a fost înșelată, victima s-a adresat poliției. În urma unei acțiuni operative a Serviciului de Investigații Criminale, oamenii legii au reușit să intervină la timp pentru a preveni o nouă pierdere financiară. În Parcul Central din Cluj-Napoca, polițiștii au reținut un tânăr de 18 ani din Republica Moldova, care venise să ridice alți 10.000 de euro solicitați de infractori.

În cursul audierilor, tânărul reținut a mărturisit că era conștient de natura ilegală a activității sale și că banii proveneau dintr-o înșelăciune. Poliția continuă investigațiile sub coordonarea procurorilor, cu scopul de a destructura întreaga rețea și de a recupera prejudiciul.

Cum recunoști o escrocherie

Poliția Română subliniază că nu solicită niciodată cetățenilor să își retragă economiile și nu trimite documente oficiale prin aplicații de mesagerie. De asemenea, nu există situații în care polițiștii să desemneze persoane pentru a colecta bani din locuințe sau din alte locații publice.

Printre semnalele de alarmă se numără:

• Solicitarea de a păstra discuția secretă;
• Presiunea de a acționa imediat;
• Amenințarea cu dosare penale sau blocarea conturilor;
• Documente primite prin aplicații precum WhatsApp;
• Cererea de a preda bani unei persoane necunoscute.

Ce trebuie să faci dacă primești un apel suspect

Autoritățile recomandă să închizi imediat apelul și să nu dai curs solicitărilor de a oferi date personale sau bancare. Verifică orice informație prin canalele oficiale ale instituției implicate. În cazul unor suspiciuni, raportează imediat incidentul la 112 sau la cea mai apropiată secție de poliție.

Într-o perioadă în care infractorii se adaptează rapid și folosesc tehnologii avansate pentru a-și perfecționa escrocheriile, verificarea informațiilor rămâne cea mai sigură metodă de protecție.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro