Motivarea instanței a venit la două zile de la pronunțarea deciziei care a dat peste cap PNL. De altfel, Libertatea a explicat pe larg situația într-un material deja publicat. Acum aprecierile politice ale instanței sunt văzute de reprezentanții formațiunii ca o continuare a interferenței în viața internă a partidului.

„Tribunalul consideră că finalizarea procedurii de excludere a reclamanţilor, aflată în curs, ar produce un efect ireversibil în plan faptic având în vedere că pierderea calităţii de membru al partidului şi, odată cu ea, a funcţiilor de conducere şi a apartenenţei la grupurile parlamentare ar afecta însuşi statutul juridic, politic şi moral al reclamanţilor prin pierderea exerciţiului drepturilor statutare şi posibilitatea de a participa la viaţa internă a partidului”, arată instanța.

Un jurist liberal a precizat, sub condiția anonimatului, că modul cum e formulată această parte a motivării e „e o apreciere persoanală a instanței”, iar aceasta ține de „cariera politică”, nu de aspecte juridice.

De altfel, magistratul de la Tribunalul București a continuat cu atenția față de bucătăria internă a PNL. „Aşadar, având în vedere că reclamanţii urmăresc împiedicarea consolidării unor efecte produse aparent cu încălcarea Statutului, pentru împiedicarea unei pagube iminente şi greu de reparat, suspendarea provizorie a efectelor actelor contestate şi ale actelor subsecvente este măsura adecvată pentru evitarea producerii unei vătămâri până la dezlegarea pe fond a legalităţii actelor care i-au dat naştere”, mai scrie în motivarea instanței.

Cum se contrazice instanța

Înainte de aceste aprecieri, instanța chiar menționase că nu se va raporta la viața internă a partidului. „În ceea ce priveşte inadmisibilitatea verificării pe calea ordonanţei preşedinţiale a deciziilor emise de partidul PNL, invocată de pârât, având în vedere că acestea sunt acte politice şi nu pot fi supuse controlului judecătoresc, în prealabil, Tribunalul subliniază, că pe această cale urmează a efectua o analiză sumară privind îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, prin prisma aspectelor de nelegalitate invocate de reclamanţi, în raport de modalitate de convocare şi organizare a Congresului Extraordinar din data de 21.06.2026 şi a actelor adoptate, din perspectiva respectării dispoziţiilor statutare în vigoare, şi nicidecum nu vor face obiectul analizei aspecte ce ţin de organizarea internă a partidului, oportunitatea aplicării unei sancţiuni, respectiv luarea unor hotărâri care au caracter de acte politice (n.r – aldine puse de redacție)”, a punctat instanța.

De altfel, surse liberale au precizat că instanța nu poate urmări cariera politică, pentru că nu poate interfera cu proceduri chiar independent luate de situația internă a unui partid. Mai precis, de ce se vorbește de funcții parlamentare, pentru că acestea pot fi pierdute nu doar prin decizii interne, de partid, ci prin schimbări de algoritm politic, de exemplu. Mai mult, aceste funcții sunt rodul negocierilor politice, precum cele de președinți de comisii sau din Birourile Permanente.

Curtea de Arbitraj, sărită voit

Pe de altă parte, instanța nici nu a vrut să audă de vreo opinie a structurii unde sunt rezolvate diferendele interne: Curtea de Arbitraj.

„Curtea de Arbitraj este garantul respectării prevederilor Statutului, precum și al regulamentelor adoptate pe baza și pentru aplicarea Statutului, de către organismele și membrii partidului, și soluționează plângerile în legătură cu încălcări ale drepturilor membrilor partidului recunoscute prin Statut sau cu privire la încălcarea criteriilor privind cariera politică, prevăzute în regulamentul privind cariera politică. Potrivit art. 193 C. pr. civ., sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile, obligatorie potrivit art. 15 din Legea partidelor politice nr. 14/2003”, a fost argumentul juriștilor PNL în proces.

În schimb, Tribunalul București a avut altă părere. Una opusă. „Potrivit dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 14/2003, pentru soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale”. Totodată, conform dispoziţiilor statutare, tribunalul constată că într-adevăr în statutul Partidului Naţional Liberal (forma în vigoare din iulie 2025) este prevăzut ca organism Curtea de Arbitraj, cu atribuţii în soluţionarea diferendelor dintre organismele și membrii partidului.

Cu toate acestea, Tribunalul constată că nu s-au invocat dispoziţii legale sau statutare care să impună reclamanţilor obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile în faţa Curţii de Arbitraj, din interpretarea art. 89-90 din Statut, de care s-a prevalat pârâtul, nerezultând obligativitatea parcurgerii unei astfel de proceduri. Prin urmare, Tribunalul apreciază că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 193 C.proc.civ. referitoare la procedura prealabilă obligatorie, urmând a respinge excepţia prematurităţii invocată de pârâtul PNL prin întâmpinare, ca neîntemeiată”, este aprecierea instanței.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.