Ce este săpunul de Marsilia și la ce se folosește

Istoria săpunului de Marsilia

Legătura dintre Marsilia și fabricarea săpunului nu este deloc una recentă, ci datează din perioada galilor. Pe atunci, localnicii amestecau cenușa de fag cu seu de capră pentru a obține o pastă folosită atât la spălarea hainelor, cât și la vopsirea părului în roșu, care avea și proprietăți medicinale. Adevărata istorie a industriei săpunului din Marsilia a început, însă, cu aproape 700 de ani în urmă, primul producător de săpun din zona Marsiliei fiind atestat la sfârșitul secolului al XIV-lea.

Un secol mai târziu, meșteșugul avea să iasă din stadiul artizanal și să se transforme într-o industrie propriu-zisă, dezvoltată în contextul comercial creat de Cruciade. La începutul secolului al XVII-lea, producția abia mai reușea să acopere cererea din oraș și din împrejurimi. Portul din Marsilia primea săpun și din Genova și Alicante, însă războiul a blocat aprovizionarea din Spania.

De aceea, producătorii de săpun din Marsilia au fost nevoiți să-și mărească producția pentru a putea aproviziona cumpărătorii francezi din nord, precum și pe cei olandezi, germani și englezi, notează marseille-tourisme.com. Până în 1660, orașul avea șapte fabrici, care produceau aproape 20.000 de tone de săpun pe an, iar până la finalul secolului al XVIII-lea, numărul acestora ajunsese la aproape 50.

Evoluția săpunului de Marsilia

Punctul culminant al acestei ascensiuni s-a produs în perioada în care Jean-Baptiste Colbert a condus economia Franței sub regele Ludovic al XIV-lea, iar numele „săpun de Marsilia” a devenit sinonim cu calitatea desăvârșită. Produsul era un săpun de culoare verde, comercializat în principal în bucăți mari, de 5 sau 20 kg. În 1786, cele 48 de fabrici de săpun din Marsilia produceau 76.000 de tone, având 600 de angajați și 1.500 de deținuți aduși de la Arsenalul Galerelor. Industria săpunului a înflorit până la Primul Război Mondial, când dificultatea transportului maritim de semințe a afectat serios activitatea producătorilor. În 1913, producția a atins 180.000 de tone, scăzând la 52.817 de tone în 1918.

upă război, industria a beneficiat de progresele mecanizării, calitatea produsului a fost îmbunătățită prin păstrarea proceselor tradiționale, iar producția a crescut din nou, ajungând la 120.000 de tone, în 1938. La izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Marsilia asigura încă jumătate din producția de săpun a Franței, însă anii care au urmat au fost dezastruoși. Astăzi, mai funcționează doar trei fabrici de săpun la Marsilia.

Ce este săpunul de Marsilia

Inspirat de tradiția siriană a săpunului de Alep, așa cum susțin unii, săpunul de Marsilia sau Savon de Marseille, cum îi spun francezii, este fabricat dintr-un amestec de ulei de măsline, cenușă din plante marine și apă de mare locală, fiind renumit datorită efectului blând pe care îl are asupra pielii și a calităților sale nutritive remarcabile.

Spre deosebire de majoritatea săpunurilor moderne, acest săpun este biodegradabil și este comercializat sub diverse forme, și anume bucăți, cuburi și fulgi de săpun, fiind astfel versatil. Procesul de maturare al săpunului de Marsilia este unic, fiind lăsat în aer liber timp de trei săptămâni, ceea ce îi conferă o textură și un miros specifice. Acest proces tradițional de maturare îl face potrivit pentru toate tipurile de piele, inclusiv pentru cea sensibilă. Fie că este folosit pentru spălarea mâinilor, pentru baie ori pentru rufe, Savon de Marseille oferă o curățare calmantă și hrănitoare, autentic franțuzească.

Cum verifici autenticitatea săpunului de Marsilia

Ținând cont că 95% dintre săpunurile de Marsilia de pe piață sunt contrafăcute (săpunuri fabricate din grăsimi animale, colorate, parfumate, etc.), obținerea unui produs autentic presupune verificarea respectării unor criterii riguroase, inclusiv un conținut de cel puțin 72% ulei vegetal.

În mod tradițional, rețeta tradițională include doar patru ingrediente, între care ulei de măsline (săpunul marseillez verde) sau ulei de palmier durabil (săpunul alb), care este fiert într-un vas de cupru. Autenticitatea săpunului poate fi determinată și după miros. Adevăratul Savon de Marseille are o aromă discretă de măsline, iar orice parfum puternic sau distinct constituie un semnal de alarmă.

Uniunea Profesioniștilor Săpunului din Marsilia reglementează denumirea „Savon de Marseille” pentru a proteja consumatorul și pentru a se asigura că săpunurile respectă standarde stricte de producție și de ingrediente. Doar săpunurile fabricate în regiunea Marsiliei pot fi certificate ca autentice. Ca să identifici un produs autentic este recomandat să cauți marcajul sub formă de cub „Savon de Marseille”, care atestă că săpunul provine de la un producător certificat. Cel autentic poate fi verde, maro sau bej și nu conține coloranți sau parfumuri artificiale. De asemenea, nu conține nici ingrediente artificiale, parabeni, SLS, EDTA sau coloranți sintetici, un beneficiu atât pentru piele, cât și pentru mediu, potrivit naturalfrenchsoap.com.

În ce constă procesul de fabricație

Fabricarea săpunului de Marsilia este o artă, o tradiție și o grijă deopotrivă, iar procesul tradițional garantează calitatea superioară a fiecărei bucăți de săpun. Totul începe cu încălzirea uleiurilor într-un cazan mare, procedeu care a rămas neschimbat de secole. Este vorba despre un proces în cinci etape: încălzire, sărare, fierbere, spălare și purificare finală. Impuritățile sunt îndepărtate din amestecul aflat la baza cazanului prin rafinarea în trei etape. Săpunul fierbe împreună cu leșia câteva ore, într-un proces numit saponificare, apoi este clătit cu apă pură pentru a elimina eventualele impurități rămase. După uscarea în forme, săpunul, care este încă moale, este tăiat în calupuri și lăsat să se întărească. Ultimul pas constă în ștampilarea săpunului întărit cu numele și marca producătorului, semn al autenticității și al mândriei meșteșugărești.

Este săpunul de Marsilia întotdeauna verde sau alb?

Pe piețe sunt comercializate adesea săpunuri sub denumirea de „săpun de Marsilia”. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pentru a fi sigur că ai în față un produs autentic este să verifici culoarea acestuia. Deși nuanțe precum roșu, roz, galben sau albastru pot fi atrăgătoare și reprezentative pentru Provence, regiunea istorică și geografică din sud-estul Franței, aceste culori nu corespund rețetei tradiționale. Trebuie să știi că săpunurile de Marsilia sunt fie verde-olive (din ulei de măsline), fie albe (din ulei de palmier, copra sau arahide). Ca în cazul oricărui produs cosmetic, este recomandat să te asiguri că produsul are compoziția detaliată pe etichetă. Denumirea „săpun de Marsilia” nu este protejată în prezent, existând numeroase produse contrafăcute pe piață.

La ce este folosit săpunul de Marsilia

Versatilitatea reprezintă una dintre calitățile cele mai apreciate ale săpunului de Marsilia, un produs testat, de-a lungul timpului, în numeroase scenarii cotidiene, dincolo de simpla igienă a mâinilor. Iată cele mai comune întrebuințări ale acestui săpun:

Ca demachiant. Una dintre cele mai frecvente utilizări este cea de curățare facială. Chiar și pe pielea sensibilă, predispusă la iritații, aplicarea zilnică, seara, prin frecarea săpunului umezit între palme și îndepărtarea ulterioară cu o cârpă caldă, nu provoacă de regulă erupții cutanate. Rezultatul este o piele curată, deși fără efect de hidratare intensă, motiv pentru care se recomandă aplicarea unei creme hidratante după utilizare. Pentru demachiere, produsul funcționează bine în zona feței, însă este contraindicat în apropierea ochilor, unde poate provoca usturime.

Ca detergent delicat pentru rufe. Pentru articolele vestimentare care necesită spălare manuală, precum cașmirul, lâna merinos sau mătasea, săpunul de Marsilia reprezintă o alternativă eficientă la detergenții clasici. Umezirea hainelor, frecarea săpunului direct pe țesătură și clătirea atentă la final oferă rezultate curate și proaspete, fără riscul unor reacții cutanate.

Împotriva petelor. Rezultatele sunt însă mai puțin concludente în această privință. Deși metoda presupune umezirea săpunului, frecarea acestuia pe pată, urmată de o înmuiere de circa 30 de minute și spălare obișnuită, o serie de teste efectuate pe discuri demachiante pătate cu ruj și rimel, respectiv pe un tricou alb murdărit cu ketchup nu au dat rezultatele scontate. Țesăturile au rămas la fel de pătate ca după o spălare normală, deși textura lor a devenit vizibil mai moale. Se recomandă o frecare energică a țesăturii umezite în prealabil pentru îmbunătățirea eficienței metodei.

Ca pastă de dinți. Utilizarea săpunului de Marsilia pentru spălarea pe dinți produce, surprinzător, o senzație de curățire accentuată, dinții rămânând remarcabil de netezi. Totuși, gustul neplăcut, textura diferită de cea a unei paste de dinți convențională și spuma abundentă fac dificilă continuarea acestei practici mai mult de o săptămână.

Ca săpun de ras. Textura bogată în ulei vegetal a săpunului de Marsilia oferă, la topire, o senzație plăcută pe piele, cu rezultate care depășesc uneori așteptările create de cremele convenționale de ras. Pielea rămâne hidratată și catifelată după utilizare.

Ca soluție de curățare/lustruire a bijuteriilor. Prin frecarea ușoară a bijuteriilor cu o periuță și săpun de Marsilia se asigură curățarea delicată a acestora și li se poate reda strălucirea inițială a metalelor prețioase. Argintul oxidat sau înnegrit în anumite zone necesită, însă, o lustruire suplimentară cu o cârpă moale, întrucât metoda nu remediază acest tip de degradare.

Ca soluție pentru curățarea articolelor din piele. Frecarea ușoară, cu mișcări circulare, folosind o cârpă umedă îmbibată cu săpun de Marsilia, urmată de o a doua trecere cu o cârpă curată, fără săpun, și de uscarea completă cu un prosop, redă luciul și prospețimea suprafețelor din piele, fiind una dintre cele mai eficiente metode naturale testate, aflăm de pe thegirlintheocean.com.

Ca soluție pentru curățarea pensulelor de machiaj. Frecarea pensulei cu săpun de Marsilia și clătirea repetată până la eliminarea completă a reziduurilor de machiaj oferă rezultate remarcabile, comparabile cu cele ale produselor specializate, mai costisitoare. Metoda funcționează la fel de bine și în cazul bureților de machiaj, deși necesită un timp de curățare ceva mai îndelungat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE