Cuprins:
Contracte de 5.000 de dolari pe lună
Contractele văzute de BBC arată că acești soldați angajați erau plătiți cu în jur de 5.000 de dolari pe lună, în timp ce recruții militari obișnuiți din Congo primesc aproximativ 100 de dolari, sau uneori rămân neplătiți.
Românii au fost contractați pentru a ajuta armata să lupte împotriva rebelilor M23 susținuți de Rwanda, care spun că luptă pentru a proteja drepturile minorității etnice tutsi din RD Congo.
Când ofensiva asupra orașului Goma a început duminică noaptea, românii au fost forțați să se refugieze într-o bază a forțelor de menținere a păcii ONU. „Rebelii M23 au fost sprijiniți de trupe și echipamente militare de ultimă generație din Rwanda și au reușit să ajungă la pozițiile noastre din jurul orașului Goma”, a declarat Constantin Timofti, descris ca un coordonator al grupului, pentru postul de televiziune TVR, luni.
„Armata națională a renunțat la luptă și am fost forțați să ne retragem”, a adăugat el.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe, Andrei Țărnea, a declarat pentru BBC că au urmat negocieri „complexe”, în urma cărora M23 a predat luptătorii români, pe care i-a descris ca angajați privați ai guvernului RD Congo aflați într-o misiune de instruire a armatei, Rwandei.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7410278d98589d4bc2f0db7d7f416d18.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/mercenari-romani-surprinsi-in-timp-ce-si-cauta-prin-bagaje-in-congo-1024x683.jpg)
Mercenar român umilit după ce a fost capturat
Goma se află chiar la granița cu Rwanda, iar mercenarii au fost filmați de jurnaliști în timp ce treceau granița, supunându-se perchezițiilor corporale și altor verificări.
Înainte de a trece granița, o înregistrare video realizată cu telefonul mobil îl arată pe comandantul M23 Willy Ngoma certându-l în franceză pe unul dintre români, spunându-i să se așeze pe pământ, să-și încrucișeze picioarele și să-și pună mâinile pe cap. L-a întrebat despre pregătirea sa militară, fusese în Legiunea Străină Franceză, a răspuns românul.
„V-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mâncați bine”, a strigat Ngoma, subliniind discrepanța dintre acesta și salariul unui recrut din armata congoleză. „Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu mai veniți aici pentru aventură”, a avertizat el.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/rebelii-m23-escorteaza-mercenari-romani-la-punctul-de-trecere-a-frontierei-cu-rwanda-in-goma-republica-democrata-congo-miercuri-29-ianuarie-2025-1024x683.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c2014bf9b413942c6c14b77acf56a7bc.jpg)
Asociația RALF a lui Horațiu Potra și rolul său în RD Congo
BBC a investigat Asociația RALF, pe care un grup de experți ONU o descrie ca fiind o întreprindere românească cu „foști români din Legiunea Străină Franceză”. Aceasta este condusă de Horațiu Potra, un român care se descrie drept instructor militar.
„În iunie, în timp ce mă aflam în Goma, relatează Ian Wafula, semnatarul articolului, corespondent de securitate în Africa al BBC News, am observat astfel de mercenari la punctele de control și desfășurați în jurul orașului, lucrând îndeaproape cu armata”.
În ultimii trei ani, alți jurnaliști au scris că i-au văzut pe români conducând trupe congoleze în vehicule militare.
„Când au sosit, toată lumea se referea la ei ca fiind ruși”, a declarat pentru BBC Fiston Mahamba, cofondator al grupului de verificare a dezinformărilor Check Congo. „Cred că acest lucru era legat de grupul de mercenari ruși Wagner, care e prezent în mai multe țări africane.”
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/horatiu-potra.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_330b1608e7b02166e63bc2ea73364dab.jpg)
De fapt, Asociația RALF ar putea lucra și în alte părți ale Africii, contractul său stipula că avea diverse „locații operaționale”, inclusiv „Burkina Faso, RD Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea”.
Experții ONU spun că două companii militare private au fost aduse în Congo pentru a-și consolida forțele în 2022, la scurt timp după ce M23 s-a regrupat și a început să captureze teritorii în Kivu de Nord. Provincia este instabilă de zeci de ani, numeroase miliții operând acolo pentru a face bani din mineralele sale, precum aur și coltan, folosit pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice și telefoane mobile.
Condiții de muncă și riscuri
Un fost mercenar român, care a vorbit cu BBC sub condiția anonimatului, a declarat că a demisionat pentru că era nemulțumit de modul în care opera Asociația RALF. El a spus că românii făceau mult mai multe pe teren în provincia Kivu de Nord: „Doar un număr foarte mic dintre noi eram de fapt instructori. Lucram în ture lungi de până la 12 ore, păzind poziții cheie în afara orașului Goma.”
El a susținut că plata nu merita riscurile pe care contractorii militari trebuiau să și le asume. „Misiunile erau dezorganizate, condițiile de muncă proaste. Românii ar trebui să înceteze să mai meargă acolo pentru că este periculos.”
De asemenea, el a susținut că nu au fost efectuate verificări adecvate ale antecedentelor și că unii dintre recruții români nu aveau pregătire militară, citând ca exemplu că unul dintre foștii săi colegi era pompier.
Gubernul RD Congo nu a răspuns la o solicitare a BBC de a comenta dacă au fost efectuate verificări ale antecedentelor sau despre disparitatea de salarizare dintre contractorii privați și trupele congoleze.
Familia lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români uciși în februarie anul trecut, când un convoi al armatei a fost atacat de luptătorii M23 în drum spre Sake, un oraș de pe linia frontului lângă Goma, a declarat pentru BBC că acesta fusese polițist.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/vasilebadea.jpg)
Bărbatul în vârstă de 46 de ani își luase un concediu de la poliție și acceptase rolul în RD Congo din cauza ofertei salariale atractive. Polițistul se lupta să plătească pentru un apartament pe care tocmai îl achiziționase și avea nevoie de mai mulți bani.
Mulți alți români au fost atrași de perspectivele unui loc de muncă bine plătit.
Strategie de apărare fracturată
Observatorii spun că pierderea rapidă a orașului Goma indică strategia de apărare fracturată a RD Congo, unde forțele militare care se suprapun și liniile de comandă neclare au ajutat în cele din urmă rebelii M23.
Richard Moncrief, directorul de proiect pentru Marile Lacuri al International Crisis Group, subliniază că, pe lângă mercenari, armata congoleză lucrează cu trupe din Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC), o miliție locală cunoscută sub numele de Wazalendo, precum și cu soldați din Burundi.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/mercenari-profimedia-1024x682.jpg)
„Creează o situație în care este imposibil să planifici ofensive militare, în care lanțul de comandă și responsabilitatea sunt neclare”, a declarat el pentru BBC. „Cred că este important să se lucreze pentru o mai mare coerență în efortul armat din Kivu de Nord, implicând probabil o reducere a numărului de grupuri armate sau actori armați de pe teren.”
Pentru fostul mercenar, soarta foștilor săi colegi români nu a venit ca o surpriză. „Comanda slabă duce la eșec”, a declarat el pentru BBC.
Conflictul din estul RD Congo rămâne complex și volatil, cu multiple grupuri armate și interese regionale implicate. Situația mercenarilor români ilustrează provocările și riscurile asociate cu utilizarea contractorilor militari privați într-un astfel de context.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_9591454a7e454fd1f354e9088f20b3de.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_0d8942b8ff7f52207d27b16f00f5a281.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_ad96cc214512912f5e5850dca7300082.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6e528199a27a86866865c36a195f577c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_6dcf0d14bc7ae9146711ded66bc2ca52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cab10a9e411d1aa0e2edfe0bd199b23a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0989309369896861dfee9611fdc6d62e.jpg)