O sonată de Mozart îi poate calma pe pacienții cu epilepsie. Cum explică oamenii de știință

Această sonată este cunoscută pentru efectele sale asupra unor activități ale creierului, dar cercetătorii încă încearcă să afle care este explicația.

„Scopul nostru este să definim un gen de muzică «antiepileptică» și să o folosim pentru a îmbunătăți viața celor cu epilepsie”, a declarat Robert Quon de la Dartmouth College, coautor al cercetării.

În cadrul studiului au fost incluși 16 pacienți diagnosticați cu epilepsie care nu răspundeau la tratamentul cu medicamente. Ei au acultat sonata după ce au fost echipați cu niște implanturi intracraniene, iar oamenii de știință au monitorizat apariția IED, evenimente cerebrale scurte și traumatizante, suferite de obicei între episoadele de convulsii.

Când au comparat reacția de la nivelul creierului cu structura muzicală, oamenii de știință au constatat că efectele au crescut în timpul tranzițiilor între fraze muzicale mai lungi, cele de cel puțin 10 secunde.

Potrivit lui Robert Quon, expresiile mai lungi pot crea un sentiment de anticipare, iar răspunsul vine într-un mod neașteptat, ceea ce „creează un răspuns emoțional pozitiv”.

Recomandări

Iran vs Israel. Biden se confruntă cu o criză în Orientul Mijlociu pe care spera să o evite. De ce riscul unei erori de calcul e major | Analiză CNN

Este vorba despre așa-numitul „efect Mozart”, care a făcut, de-a lungul timpului, obiectul mai multor cercetări, după ce, în 1993, oamenii de știință au susținut că persoanele care au ascultat sonata K448 timp de 10 minute au arătat abilități de raționament spațial îmbunătățite.

Cercetările ulterioare au testat efectele K448 asupra diferitelor funcții și tulburări ale creierului, printre care și epilepsia.

Autorii studiului spun că este pentru prima dată când observațiile la care ajung au legătură cu structura operei, pe care o descriu ca fiind „organizată prin teme melodice contrastante, fiecare cu propria sa armonie”.

Pacienții care au luat parte la cercetare au ascutat și 90 de secunde dintr-o lucrare a lui Richard Wagner, caracterizată tot prin schimbarea armoniilor, care nu a avut însă același efect liniștitor precum sonata de Mozart.

Oamenii de știință mai precizează că ar putea folosi și alte bucăți muzicale pentru a arăta, prin comparație, efectele terapeutice ale sonatei K448.

Urmărește-ne pe Google News