Ii intalnim la tot pasul. Zgribuliti, se chircesc pe cate o gura de canal sau se ascund prin te miri ce cotloane, incercand sa supravietuiasca gerului crunt. Ajung in strada din diverse motive, iar multi nu mai au puterea s-o ia de la capat. Reporterii Libertatii si-au petrecut cateva ore din noapte in cautarea oamenilor strazii.
Am gasit-o pe Maria Dumitrescu aproape inghetata, pe marginea unui canal situat in parcul din fata Garii de Nord din Capitala. A acceptat cu greu ajutorul reprezentantilor Fundatiei SAMU Social, care s-au oferit sa o duca peste noapte intr-un adapost. Povestea ei este cunoscuta de oamenii din zona. Are 70 de ani si o viata a lucrat ca asistenta medicala. Si-a pierdut insa casa, in timp ce se afla internata in spital, dupa ce actele de proprietate i-au fost falsificate.
La fel ca tanti Maria si alte persoane fara adapost, gasite pe strazi de reprezentantii fundatiei, au trecut cu bine peste inca o noapte geroasa.
Mircea Toma are 47 de ani si de 10 ani sta pe strada. L-am intalnit la Adapostul de noapte Caraiman, deschis luni seara de Primaria sectorului 1. Sorbea cu nesat din supa aburinda pe care abia o primise. Alaturi de el, tacuti si cu capetele plecate, tremurand din toate incheieturile, ceilalti proaspeti locatari ai adapostului asteptau sa-si primeasca portia.
Doar noaptea se pot bucura de adapost
“Ne-au luat din Gara de Est si ne-au adus aici. Acolo ne mai aciuiam sa scapam de gerul asta care ne omoara. Cand vine noaptea parca vine moartea pentru noi”, ne-a spus oftand nenea Mircea. Accepta sa ne povesteasca cate ceva despre viata lui si aflam ca a avut o familie, un acoperis deasupra capului si o slujba. “Acum nu mai am nimic. Toate s-au dus. Asa a fost sa fie”, spune resemnat barbatul, fara sa ne ofere insa prea multe amanunte. Si-ar dori sa-si mai vada fiica macar o data si sa-si gaseasca de lucru, sa intre din nou “in randul lumii”.
In alta incapere, alti oameni, alte povesti. Fratii Marin si Aurel Comanici isi impacheteaza cu grija cele cateva lucruri pe care le au si le asaza la capul patului. Si ei au avut o casa pe care au pierdut-o pentru ca nu au mai putut plati chiria. Cel putin asa sustin. Se plang ca sunt bolnavi si incearca sa ne demonstreze cu acte ca ceea ce spun este adevarat. Una peste alta sunt multumiti ca macar o noapte vor sta la caldura.
“Oamenii pot sta in adapost pe timpul noptii. Aici primesc ceai si supa calda, se pot spala si se pot odihni pana dimineata, cand trebuie insa sa plece. Ei pot reveni insa in noaptea urmatoare”, ne-a spus Ioana Grindean de la Primaria sectorului 1.